„Agricultura de Mâine” este o serie editorială începută în 2020, alături de CEC Bank, prin care am descoperit afaceri din zona agricolă și de alimentație care folosesc tehnologia pentru a regândi modul în care ne aduc hrana pe masă, afaceri care au descoperit în senzori răspunsuri la întrebări vechi și tineri care vor să aducă România acolo unde merită.

Anul acesta continuăm. Pentru că „Agricultura de Mâine” trebuie să se transforme în agricultura de azi, iar România să adopte cât mai multă tehnologie pentru a crește acest domeniu.

2020, un an provocator

Potrivit KeysFin, seceta, dar și lipsa investițiilor au adus scăderi de peste 15% în cifra de afaceri a 25.000 de companii care activează în agricultura locală. Acest lucru demonstrează cu vârf și îndesat nevoia de tehnologizare și competitivitate a domeniului, în care să ne bazăm pe fonduri pentru creștere, dar și pe tehnologie pentru a înțelege situațiile unde putem interveni.

Am vorbit de-a lungul timpului despre drone care monitorizează situația culturilor, despre senzorii care pot spune dacă solul este uscat sau nu. De altfel, lipsa datelor și seceta au dus la 2,4 milioane de hectare care au fost afectate de vreme. Conform fermierilor, ar fi fost cel mai greu an din ultimii 50 în România.

Pentru a evita acest lucru, e nevoie de irigații și de informații. Conform datelor Ministerului Agriculturii, 508.000 de hectare au fost irigate, ceea ce este insuficient.

Descoperă mai jos un clip de anul trecut despre mâncarea viitorului în proiectul „Agricultura de Mâine”

Pentru a putea urmari acest video te rugam sa accepti plasarea de cookie-uri de marketing. Accepta toate cookie-urile.

Cum creștem agricultura românească?

Anul trecut, în seria „Agricultura de Mâine”, Oana Coșman și Florin Cașotă au discutat cu Liviu Zăgan, unul dintre fondatorii Holde Agri, una dintre cele mai mari cooperative moderne, în permanentă creștere.

El spunea de nevoia de suflu nou în agricultura românească. ”După cel de-al doilea război mondial, statul olandez a înființat o firmă de consultanță, deținută de stat la momentul respectiv, tocmai ca să-i învețe agricultori să facă agricultură, să facă producție și, sigur, în momentul ăla, să asigure hrana necesară. E o măsură adaptată la nevoia de atunci. Foarte interesant e că, undeva înainte de anii 2000, statul olandez a hotărât să privatizeze autoritatea respectivă pentru că agricultorii deja știau să facă agricultură, nu mai aveau nevoie de suport. Deci, au încheiat ciclul și și-au atins scopul și au predat mai departe ștafeta către domeniul privat, către niște oameni care voiau să facă un business din toată treaba asta”, spune el, adaugând faptul că pentru a pune în practică inițiative de acest gen e nevoie atât de curaj, cât și de dorință politică.

Interviul cu Liviu Zăgan poate fi descoperit în video-ul de mai jos.

Pentru a putea urmari acest video te rugam sa accepti plasarea de cookie-uri de marketing. Accepta toate cookie-urile.

Liviu menționa de nevoia ca agricultura să fie întinerită, și ca oamenii de afaceri din această zonă să colaboreze cu tineri din domeniul IT care să poată să-i ajute în dezvoltare.

Lumea pe care o știm se schimbă, iar dacă nu ne ducem către o agricultură modernă, vom rămâne în urmă. Astăzi, culturile tradiționale sunt înlocuite cu cele mai populare, iar oamenii caută din ce în ce mai multe produse bio și mai puțin industriale.

Cum facem asta? Folosind date, senzori, Internet of Things, inteligență artificială. Agricultorii trebuie să identifice zonele unde pot să crească și au nevoie de ajutor și să se bazeze pe acelea. Nu trebuie să știe tehnologie, ci să îmbine experiența lor cu informațiile primite de la cei care știu să facă produse agritech.

România va avea la dispoziție un buget total de 100 miliarde euro în exercițiul de finanțare europeană 2021-2027, dintre care 79,9 miliarde euro fonduri europene nerambursabile repartizate în numai puțin de 9 programe operaționale pe mai multe sectoare cheie ale economiei, cât și un buget de circa 20 miliarde euro fonduri nerambursabile, destinate agriculturii.

În 2020, CEC Bank a continuat să finanțeze economia, iar conform lui Bogdan Neacșu, director general la CEC Bank, s-au concentrat pe agricultură, industrie și comerț. De asemenea, el menționa la finalul lui 2020 că domeniile economice cu potențial de creștere sunt IT-ul, construcțiile, agricultura și sănătatea, iar acolo trebuie să se concentreze investițiile.

Descoperiți cu noi agricultura de mâine în 2021 alături de 10 startup-uri și companii care aduc tehnologia în acest domeniu, dar dacă aveți propuneri pentru noi, nu ezitați să ne scrieți.

Cu Bogdan Neacșu, director general CEC Bank, am discutat anul trecut despre imaginea de ansamblu a agriculturii românești.

Pentru a putea urmari acest video te rugam sa accepti plasarea de cookie-uri de marketing. Accepta toate cookie-urile.