Lectură de 4 min
Textele publicate în categoria Subiectiv sunt responsabilitatea autorilor, fiind opinii asumate de aceștia. Dacă vrei să afli mai multe opinii ale specialiștilor, urmărește categoria Subiectiv.
Astăzi, pe 19 august, birourile electorale de circumscripție vor accepta sau respinge candidaturile depuse până ieri. Ne interesează Bucureștiul la fel de mult ca alte orașe, dar ne vom concentra pe el pentru că de la capitală pleacă ecosistemul antreprenorial.
Noi vă provocăm să ne spuneți ce doriți ca antreprenori sau pentru antreprenoriat de la viitorul vostru primar. Avem un formular la finalul materialului.
Bucureștiul are un ecosistem antreprenorial format în timp, unul care inovează, cu startup-uri și business-uri mici, dar un ecosistem care s-a dezvoltat singur, fără susținerea municipalității și care pare că s-a dezvoltat „în ciuda” administrației, nu ajutată de aceasta.
Din acest motiv, odată cu alegerile locale 2020 vrem să aflăm ce vor antreprenorii de la administrația orașelor lor, ce vor antreprenorii din București și din orașele mari de la primarii lor, dar din punct de vedere antreprenorial, pentru că nu ne vom ocupa de alte probleme ale urbelor din România. Nu vom discuta aici despre termoficare, izolarea blocurilor sau alte chestiuni la fel de importante, dar care nu intră în plaja de acoperire a antreprenoriatului.
În lupta pentru postul de primar al Bucureștiului la alegerile locale 2020 s-au înscris mai mulți candidați: Nicușor Dan (PNL/USR Plus), Gabriela Firea (PSD), Traian Băsescu (PMP), Călin Popescu Tăriceanu (ALDE), Ioan Sîrbu (Pro România), Ilan Laufer (Forța Identității Naționale/Platforma Social Liberală), Viorel Cataramă (Mișcarea Patrioților Români).
Ce vom face în perioada următoare? Vom vorbi cu antreprenori din București ca să aflăm ce ar dori ei de la un primar, dar vom încerca să vorbim și cu fiecare candidat pentru a afla programele lor de susținere a antreprenoriatului și inovației, pentru că ne interesează acest aspect.
Iar voi puteți să contribuiți ca să revenim cu un articol despre ce dorește publicul nostru. La finalul materialului am pus un formular cu o serie de aspecte pe care puteți să le completați ca să ne spuneți opinia voastră despre ce ar trebui să facă un primar de capitală pentru antreprenori. Nu vom colecta datele voastre și nu le vom da mai departe.
Capitala României stă foarte prost la capitolul inovație. Dacă orașe precum Cluj-Napoca sunt în lupta pentru titlul de cel mai inovator oraș european, într-o competiție a Comisiei Europene, Bucureștiul nu e menționat de multe ori în aceste topuri.
În decembrie 2019, Inițiativa pentru Competitivitate, un ONG, a publicat un top al celor mai inovatoare 500 de orașe. Bucureștiul este pe locul 171 la nivel global. Înaintea Bucureștiului se află alte capitale precum Praga, Budapesta sau Varșovia. Europa este condusă de Londra, Paris sau Berlin.
Deși în București se află numeroase hub-uri pentru startup-uri, e locul unde activează mulți fondatori și unde majoritatea investitorilor din România trăiesc, la nivel municipal nu există o strategie clară de susținere a antreprenoriatului.
În 2019 a fost încercată lansarea programului Start-Up City, un fel de Startup Nation la nivel municipal, pentru finanțarea de afaceri. Dar în mai 2019 programul a fost amânat din cauza lipsei de finanțare și nu a mai fost realizat vreodată.
Sunt câteva aspecte care ni se par importante din perspectivă antreprenorială care trebuie să vină de la municipalitatea unei Capitale, pentru a fi la nivelul altor orașe europene. Am pus mai jos câteva.
Identificarea domeniilor strategice de interes pentru antreprenoriat
Primăria trebuie să studieze și să identifice domeniile strategice ale antreprenoriatului din Capitală, hub-urile, rețelele de investitori, să vadă care sunt punctele fierbinți ale Capitalei pentru a ști cine sunt vectorii de inovație și să comunice în permanență cu acestea, chiar în cadrul unui Consiliu Consultativ.
Susținerea tinerilor și a inovației prin programe de finanțare și suport
Cu ajutorul fondurilor de la buget sau din finanțări europene, Primăria poate gândi programe de susținere ale tinerilor antreprenori din București. Recomandarea noastră ar fi să nu fie un program organizat direct de primărie, ci să se bazeze pe hub-urile și network-urile identificate mai sus, pentru ca aceștia să fie administratori de bani și de cunoștințe.
Infrastructură prietenoasă cu business-ul
Nu e mult de spus aici. Bucureștiul trebuie să aibă o infrastructură modernă, prietenoasă cu oamenii. E un oraș al mașinilor acum, dar ale unor mașini blocate în trafic. Trebuie să fie un oraș al mobilității moderne.
Facilități pentru antreprenori din România și nu numai
Municipalitatea trebuie să identifice tipurile de facilități pe care le pot acorda antreprenorilor care au deschise afaceri inovatoare aici, dar să atragă și investitori și antreprenori din alte țări pentru a crea aici un hub. România e considerată o destinație bună pentru antreprenori, dacă nu ar exista birocrație, pentru că taxarea la noi e destul de bună. O inițiativă ar fi să atragem antreprenori din străinătate la noi.
Crearea sau susținerea hub-urilor de inovație și networking
Se leagă de punctul inițial, în care primăria trebuie să susțină identificarea și crearea de hub-uri pe domenii de activitate, care să coordoneze și să susțină domenii ale antreprenoriatului, să identifice fonduri europene, să acceseze programe, să aibă o echipă de specialiști care să profite de orice finanțare disponibilă.
Urmărește ecosistemul startup-urilor românești de peste șapte ani. Îi plac poveștile cu ratări mai mult decât îi plac poveștile de succes, pentru că e mai mult de învățat din sinceritatea unei înfrângeri. Dar nu crede că partida a fost pierdută. Susține antreprenoriatul, dar își păstrează un spirit critic față de ideile și implementările locale.
Vlad Andriescu
