5 sfaturi ca să lucrezi mai bine cu partenerul de afaceri

Astea ar fi regulile de bază, de unde pornești. Dar așa cum într-un mariaj poți face un contract prenupțial prin care stabilești condiții speciale față de regulile de bază, tot așa o poți face și în cazul unei afaceri, printr-un shareholders agreement (acord de asociere).

Însă până să ajungem efectiv să încheiem un asemenea acord, care practic consfințește o înțelegere, trebuie să avem respectiva înțelegere. Cum ziceam în podcastul lui Marian Hurducaș, mai mult de 80% din afaceri “divorțează” după câtva timp - unele mai devreme, altele mai târziu, depinde când își dau seama de probleme. Iar rupturile în business sunt de cele mai multe ori mai rele decât cele personale, mai ales când implică bani care se împart. Vorba aceea, e mai ușor să-ți găsești o jumătate decât să rupi un ban de plastic.

Așadar, chiar de te înțelegi foarte cu partenerul de afaceri și pare că faceți echipa ideală, ar fi bine să stabiliți clar niște parametri de la început.

(1) Stabiliți în mod concret cine ce face

Fix în limbajul ăsta: puneți-vă la o masă cu un pahar de bere sau vin rosé, luați un pix în mână (sau un Apple Pencil generația 2) și stabiliți în concret fiecare ce va face în cadrul acelui proiect.

Ca atunci când te muți cu consoarta într-un apartament la comun: unul spală vasele, altul adună soșetele murdare, iar Vecinul se ocupă de schimbatul becurilor defecte. Bineînțeles că va fi greu de stabilit la virgulă toate aspectele, pentru că fiind la început de drum, unele se vor suprapune, alte sarcini vor fi preluate pe rând de ceilalți în funcție de timpul liber etc. Însă e important de stabilit și trasat direcțiile de colaborare; altfel spus, dacă un membru al echipei este inginer și se ocupă de proiectarea tehnică a unui produs, nu ar trebui să îl tragi la răspundere că nu s-a ocupat de marketing sau de vânzări.

(2) Care e aportul fiecăruia și în ce se concretizează

Adicătelea zestrea miresei. Cu cât mai mult, cu atât mai bine. 

Dar ce faci dacă mireasa nu are avuția pe care tu o vrei, dar parcă e fată bună? Fără să intrăm în detalii de motivații personale, aportul fiecăruia se poate concretiza în: (a) bani, (b) muncă, (c) know-how, (d) PCR - prieteni, cunoștințe, relații, (e) viziune, (f) proprietate intelectuală, (f) bunuri etc.

În funcție de aportul fiecăruia la proiect, teoretic se vor împărți și procentele deținute, cu excepția cazului în care reinstaurăm despotismul și găsim oameni să muncească pe mai puțin, ceea ce nu e o variantă tocmai rea.

Când analizați aspectele privind aportul la proiectul respectiv, luați în calcul inclusiv acele activități și acțiuni care nu se concretizează în mod activ de la început, dar care au impact pe termen lung, cum ar fi un growth strategy foarte bine pus la punct ce te va ajuta să scalezi.

Acest lucru te va salva în general de la veșnicele discuții ”Dar tu ce-ai făcut de ceri banii ăștia?”, ”De ce ai ieșit în oraș când eu am muncit?” sau ”Tu doar dai telefoane în timp ce eu codez - nu se compară”.

(3) Cine și ce bani bagă în firmă. Și de unde.

În momentul în care pui pe picioare o afacere, știm că vei merge pe boostrapping la maxim; de fapt asta este și una din recomandările mele principale: cât timp nu ai nevoie de chestii materiale, adică bani, stoarce-ți creierul ca să vezi de unde faci rost de resursele necesare cât să produci bani cu minimul de efort financiar.

Exact ca într-o căsnicie: la început mănânci niște pâine la 1 leu cu parizer ca apoi să îți iei o casă și să îți permiți niște gourmet sau fine dining.

E foarte important să stabilești de la bun început care vor fi direcțiile din care îți cauți surse de finanțare, precum:

• Împrumut de asociat (adică atunci când vii cu bani de acasă)

 

• PCR - prieteni, cunoștințe, relații cărora le rămâi dator, măcar moral dacă nu chiar cu bani;

 

• programe de loialitate sau de campanii prin care unor oameni le dai produsele și serviciile la un preț redus ca să faci rost de bani la început;
• ambasadori cărora le dai produse gratis sau cu un discount foarte mare în schimbul promovării;
• credit bancar;
• programe naționale, europene, guvernamentale, nerambursabile etc.;
• scheme de ajutor de stat;
• credite nebancare;
• programe de accelerare;
• fonduri de investiții;
• angel investors;
• investitori privați;
• convenții de asociere în participațiune prin care pui resurse în comun cu niște alți parteneri ca să lucrați la o idee comună etc.
• (incantații pentru invocarea ploii banilor).

Revenind la paralele cu căsnicia, consoarta poate că nu are o problemă să ia bani de la mama ei pentru a da un avans pentru un apartament de 2 camere pe Nordului, însă tu parcă nu ai vrea să te faci obligat fix la mama-soacră.

După cum vezi, posibilitățile de finanțare sunt destul de variate și fiecare implică scenarii diferite de acțiune care pot da naștere unor neînțelegeri. Poate că ție îți place de Fondul de Investiții Susținem Start-up-urile Și Nu Vrem Să Luăm Pielea De Pe Ei și ți se pare o idee bună să le dai 20% din companie în schimbul a 50%, dar poate că partenerul tău vrea să negocieze cu Investitorul În Serie Care Apare la Toate Evenimentele și să îi dea doar 49%. Cum lămurești această situație? În scris, dacă se poate.

(4) Decideți ce vreți să faceți cu afacerea și pe termen mediu

Atunci când ți-a venit o idee genială, singura chestie pe care vrei să o faci este să tragi tare, să nu dormi nopțile și să lucrezi la produs până îl vezi lansat și curg banii.

Însă până să ajungi să înoți în râuri verzi de bani, decide cu partenerul ce vreți să faceți și după ce merge afacerea: 

• te extinzi global sau rămâi la nivel local?
• reinveștești toți banii? Daca dă, pe ce perioadă?

angajezi oameni sau tragi tu tare?

• cauți să vinzi afacerea? În tot sau în parte?
• ce facilități ai vrea să oferi pe mai departe?
• ce parteneriate vrei să țintești?

Asta este o discuție strâns legată de toate celelalte aspecte, de aceea am și lăsat-o aproape de final. 

Fiecare persoană are propria motivație atunci când decide să pornească pe cont propriu într-o afacere sau să încheie un parteneriat: unii vor să scape cu orice preț de l ocul de muncă unde sunt acum, alții să vadă cum e să lucrezi de prin cafenele, alții să intre în rând cu lumea, alții să schimbe lumea, să facă un ban cinstit, să aibă un iaht la 30 ani sau să simtă că au făcut ceva al lor.

Ca într-un mariaj: ea vrea să se căsătorească pentru că o bate lumea la cap să nu rămână fată bătrână și să facă un copil, iar tu pentru că începi să faci burtă și zici că suportul de bere trebuie întreținut.

Ca să meargă cum trebuie și să nu ajungeți la o ruptură, despre care vom vorbi în următorul punct, e bine să fii franc de la bun început și să setezi așteptările, pentru că în funcție de asta vei stabili și cine și cum trage mai tare (în cazul ideal se poate întâmpla să fie la fel, dar nu chiar). 

Așadar, ia berea aia de care ziceam mai devreme, du-te la un Steak la Doner Kebab sau la o coastă la RIBS și vezi exact ce dorește fiecare de la parteneriatul ăsta. Iar apoi setează în consecință procentele, obligațiile și puterea decizională în firmă.

(5) Ce se întâmplă când nu vă mai întelegeți.

Ne-am căsătorit pentru că eu aveam nevoie de cetățenie, iar ea de un cogarant pentru casă. Apoi am divortaț, iar documentele de divorț le-am semnat prin curier. Sau ”Era un program finanțat de Primărie prin care ne dădeau 5.000 RON, eram prieteni oricum și am zis să luăm niște bani de mers în Thailanda cu gașca”.

Ăsta de mai sus e cazul ideal. Mă rog, nu ideal, dar decent. Ideea este că rupturile sunt mai frecvente decât ai crede și că trebuie gândite din timp. Pentru că altfel ajungi în situația în care te judeci 5 ani pentru o casă și te porcești prin instanțe cu planuri parentale pentru copii pe ore.

Printre chestiile la care să te gândești, pune pe listă următoarele:

• cine ia decizia finală când nu vă mai înțelegeți: aici avem în vedere etapa intermediară când trebuie să luați decizii în adunarea generală și nu vă puneți de acord;
• dacă au fost băgați bani în companie, cum se împart când se închide firma;
• ce se întâmplă cu drepturile de proprietate intelectuală;
• dacă mai poate folosi cineva ceva din companie după ce se rupe;
• în cazul în care unul din voi vrea să mai continue proiectul, ce pretenții mai are cealaltă parte;
• cum se va închide firma în mod efectiv, adică să evitați să se pună cineva contra doar de dragul de a o face etc.

Pe scurt, ideea este să vă dați seama că businessul este business, iar asta nu trebuie să afecteze relațiile interumane. 

---

Pe mine mă găsești pe Avocatoo, unde scriem despre problemele juridice ale societăților și oferim rezolvări concrete. Avem și un magazin online unde îți punem la dispoziție documente care să îți protejeze afacerea în mod sănătos și te ajutăm să le implementezi corect. 

Locurile în tabără Startup Your Life din această toamnă s-au epuizat, dar poți să îți rezervi un loc la preț de Early Bird aici. Lasă comentariile și întrebările tale și revenim cu o serie de articole :)