Avem bani pentru defence, dar și bariere. Birocrația, principalul obstacol în dezvoltarea industriei apărării

Ediția din acest an RBL Capitalul românesc 360° a avut un format complet reconfigurat, care privește România dintr-o perspectivă integrată și explorează cele opt forme de capital care definesc o economie modernă, competitivă și sustenabilă: sportiv, cultural, social, artistic, apărare, simbolic, uman și financiar.

Andrei-Răzvan Lupu, Consilier de Stat Cancelaria Prim-ministrului, Marian Ivănescu, General Manager Interactive Software, Cristian Herghelegiu,  CEO Dendrio, Cătălin Podaru, Fondator & CEO Leviatan Group și Tudor Grecu, CEE Head of Defence și Head of Advisory în România, KPMG, au discutat despre modalitățile în care România își poate consolida poziția în lanțul valoric european al industriei de apărare prin inovare, despre colaborarea public–privat și accesul la programe de finanțare europene și naționale.

Invitații panelului au abordat direcțiile strategice ale statului, reconfigurarea lanțurilor de aprovizionare, sursele de finanțare disponibile și oportunitățile reale pentru antreprenorii care vor să intre în zona tehnologiilor dual use și emergente.

Experți din domeniul tehnologiei militare, construcțiilor specializate, securității cibernetice și consultanței financiare au oferit perspective detaliate asupra provocărilor și oportunităților existente.

Cei 5 invitați au remarcat contextul geopolitic tensionat. Rusia, alături de aliații săi, reprezintă un factor destabilizator care impune Europei să-și crească capacitatea de apărare prin investiții și inovare. Acest context justifică și urgenta dezvoltare a industriei naționale de apărare și a cooperării europene.

Iar România, ca membră a NATO și UE, trebuie să se alinieze acestor tendințe prin dezvoltarea propriei industrii militare și inovarea continuă.

De asemenea, cyber warfare și inteligența artificială sunt domenii-cheie pentru viitorul apărării, iar România are potențialul de a dezvolta soluții competitive. Investițiile în aceste domenii pot aduce nu doar securitate națională, ci și avantaje economice și tehnologice majore.

Consilierul de stat Andrei Lupu a menționat programul european SAFE și faptul că reprezintă o oportunitate uriașă pentru România și alte state de a finanța achiziții militare cu condiția de a produce majoritar în Europa.

Acesta alocă României aproape 16,7 miliarde de euro pentru achiziții militare și infrastructură, condiționând achizițiile de o localizare de minim 65% în Europa. Această regulă stimulează dezvoltarea industriei locale, crearea de locuri de muncă și transferul de tehnologie, dar impune o transformare semnificativă a capacităților industriale.

”Suntem a doua țară, sau al doilea cel mai mare buget după Polonia. Ce facem cu acești bani? În principiu achiziție de armament. Dar este doar în prima fază. Obiectivul întregului program este să stimulăm producția de armament în Europa”, a spus Andrei Lupu.

Alături de ceilalți paneliști, reprezentantul Guvernului a discutat și despre necesitatea creșterii producției locale de echipamente militare și tehnologii, importanța inovării și a colaborării între sectorul public și privat, precum și dificultățile birocratice și legislative care încetinesc implementarea proiectelor strategice. 

Invitații de pe scenă au subliniat rolul esențial al localizării producției ca element cheie pentru reziliența națională și europeană, dar și nevoia de a construi un ecosistem industrial și tehnologic coerent în România, inclusiv prin transfer de tehnologie și parteneriate strategice.

Însă, invitații panelului importanța unei strategii clare de leadership interministerial și a unei deschideri către antreprenorii români, pentru a valorifica potențialul național și a transforma cheltuielile militare în beneficii economice de ansamblu.

Reprezentanții mediului de business identifică și un obstacol în calea companiilor și startup-urilor care doresc să dezvolte soluții pentru domeniul apărării: birocrația. Deși există fonduri și strategii ambițioase, implementarea lor este încetinită de reguli complicate și de un sistem administrativ rigid care limitează capacitatea României de a transforma fondurile în produse și capacități reale. Această situație necesită reforme rapide și adaptarea proceselor administrative.

”Cred că este rolul Guvernului să elibereze mediul nostru de blocaje și să creeze mecanisme prin care putem preveni”, spune Tudor Grecu, CEE Head of Defence și Head of Advisory în România, KPMG.

”Firmele românești pot să facă o grămadă lucruri, dar nu pot să pornească un plan de business pentru că nu știu dacă Guvernul român va cumpăra ceea ce produc ei, și nu se pot duce la o bancă să creeze a priori acel produs pentru că banca îi va întreba dacă au un contract semnat”, menționează și Marian Ivănescu, General Manager Interactive Software. 

Una dintre concluziile panelului a fost că dezvoltarea industriei de apărare nu poate fi realizată fără un mediu economic sănătos și o guvernare eficientă. Statul trebuie să elimine blocajele birocratice, să faciliteze dialogul între sectorul public și privat și să asigure un cadru legislativ clar și transparent. Capitalismul și inițiativa privată, susținute de politici publice adaptate, pot genera inovație și creștere sustenabilă.

Firmele românești au nevoie să înțeleagă clar nevoile și prioritățile statului și să fie implicate în procesul decizional pentru a-și putea adapta oferta și a accesa fondurile disponibile. Crearea unui cadru legislativ și instituțional care să stimuleze această colaborare este esențială pentru succes.