- 23 Ianuarie 2020
Barometrul de Încredere 2020: de ce se tem și în cine își pun speranța oamenii de pe tot globul
”Trăim într-un paradox al încrederii”, spune Richard Edelman, CEO al Edelman. ”De când am început să măsurăm nivelul de încredere, acum 20 de ani, creșterea economică a dus la creșterea încrederii. Acest trend continuă în Asia și în Orientul Mijlociu, dar nu și în țările dezvoltate, unde inegalitatea veniturilor naționale este acum un factor mai important. Fricile înăbușesc speranța, iar crezul că munca susținută duce la ascensiune socială a fost invalidat.”
Majoritatea angajaților (83%) la nivel global se tem că își vor pierde locul de muncă din cauza automatizării, se tem de o recesiune care se întrezărește, de lipsa unei pregătiri adecvate, de o concurență străină mai ieftină, de imigranție și de o economie bazată pe contracte temporare.
Totodată, 57% dintre respondenți sunt îngrijorați că vor pierde respectul și demnitatea de care s-au bucurat în trecut, în țările lor. Aproape două din trei persoane simt că ritmul schimbărilor tehnologice este prea rapid.
Teama de fake newsDe asemenea, nu există un adevăr acceptat de toată lumea, 76% spun că se tem că fenomenul fake news va fi utilizat ca armă.
Un număr record de țări înregistrează o fragmentare a încrederii la un nivel fără precedent, răspândindu-se de la țările dezvoltate spre cele în curs de dezvoltare. La nivel global, există un decalaj de 14 puncte procentuale între publicul informat (65) și marea masă a populației (51). Decalaje mari sunt în 23 de țări, inclusiv în Australia (23 de puncte), Franța (21 de puncte), Arabia Saudită (21 de puncte), Germania (20 de puncte), Marea Britanie (18 puncte) și Spania (17 puncte).
Încredere în antreprenori și manageriMediul de business (58%) este cea mai de încredere instituție, preluând rolul de conducere în guvernanța globală.
”Mediul de business și-a asumat locul gol lăsat de guvernele populiste și partizane”, spune Edelman. ”Afacerile nu se mai pot derula în parametrii tradiționali, concentrându-se exclusiv pe profiturile acționarilor. Cu 73% din angajați care spun că vor o oportunitate ca să schimbe societatea și cu aproape două treimi dintre consumatori cumpărând motivat, directorii executivi își dau seama că mandatul lor s-a schimbat.”
De la un CEO lumea se așteaptă să fie lider cu adevărat. 92% dintre angajați spun că directorii executivi ar trebui să abordeze deschis probleme curente, inclusiv recalificarea, utilizarea etică a tehnologiei și inegalitatea veniturilor.
Trei sferturi din populație crede că directorii executivi ar trebui să preia conducerea pentru a schimba ceva, în loc să aștepte ca guvernul să impună schimbarea.
”Așteptările pe care oamenii le au de la instituții au determinat adaptarea modelului pentru măsurarea încrederii”, a spus Edelman.
”În ziua de astăzi, încrederea este acordată pe baza a două criterii: competența (capacitatea de a îndeplini promisiuni) și comportamentul etic (să acționeze corect și să contribuie la schimbarea în bine a societății). Nu mai este doar o chestiune de ceea ce faci, ci și de cum faci."
Guvernele: incompetente și lipsite de eticăRezultatele Barometrului de anul acesta dezvăluie faptul că niciuna dintre cele patru instituții nu este considerată atât competentă, cât și etică. Mediul de business ocupă cel mai bun loc la capitolul competență, deținând un avantaj masiv de 54 de puncte față de guvern, ca instituție care se pricepe la ceea ce face (64% față de 10%).
ONG-urile conduc la capitolul comportament etic comparativ cu guvernul (un decalaj de 31 de puncte) și cu mediul de business (un decalaj de 25 de puncte).
Guvernul este perceput ca fiind incompetent și lipsit de etică, dar se bucură de o încredere de două ori mai mare decât mediul de business în ceea ce privește protejarea mediului înconjurător și reducerea decalajului provocat de inegalitatea veniturilor.
Presa este, de asemenea, văzută ca fiind incompetentă și lipsită de etică: o majoritate (57%) nu consideră că mass-media diferențiază așa cum ar trebui opiniile de fapte, dar cataloghează presa ca fiind inestimabilă în ceea ce privește știrile (58%).
”După ce am urmărit 40 de companii globale în ultimul an, cu ajutorul instrumentelor Edelman, ne-am dat seama că integritatea, fiabilitatea și asumarea unui scop sunt elementele care asigură într-o proporție de 76% capitalul de încredere al unei afaceri, în timp ce competența reprezintă doar 24%”, a precizat Antoine Harary, președintele Edelman Intelligence. ”Încrederea este în mod incontestabil legată de a face ceea ce este corect. Bătălia pentru încredere va fi decisă de asumarea unui comportament etic.”
Alte concluzii ale Barometrului de Încredere Edelman 2020Atât mediul de afaceri, cât și guvernul pot întreprinde acțiuni specifice pentru a obține un scor mai mare de încredere. Respondenții se așteaptă ca mediul de afaceri să se concentreze pe plata unor salarii corecte și pe recalificare. În cazul guvernului, acțiunile includ reducerea partizanatului, abordarea problemelor la nivel de comunitate și parteneriatul cu mediul de afaceri și cu ONG-urile.
Guvernul local/regional (54%) se bucură de o încredere mai mare decât guvernul central/federal (51%).
Deși guvernul, la fel ca presa, rămâne instituția care beneficiază de cel mai scăzut nivel de încredere, este totuși considerată instituția cea mai potrivită pentru a aborda probleme precum: asistența medicală (53%); inegalitatea veniturilor (51%); imigrația (48%); produsele dăunătoare (42%); incluziunea (41%).
Tehnologia (75%) rămâne cel mai de încredere sector, dar a înregistrat cea mai mare scădere la nivel global, de patru puncte. Mai multe state au înregistrat scăderi dramatice, inclusiv Franța (-10 puncte), Canada (-8 puncte), Italia (-8 puncte), Singapore (-8 puncte), Rusia (-8 puncte) și SUA (-7 puncte). Iar tehnologia nu mai este cel mai de încredere sector în 9 din cele 28 de țări incluse în studiu, inclusiv în Australia, Canada, Hong Kong, Italia, Rusia, Irlanda, Singapore, Olanda și Marea Britanie.
Nicio instituție nu are o viziune pentru viitor în care majoritatea respondenților să creadă: guvern (35%), mass-media (35%), mediul de afaceri (41%), ONG-uri (45%).