Bugetul pe 2020: recomandările mediului de afaceri

Estimările pentru anul 2020 a principalilor indicatori macroeconomici și bugetari sunt:

• Şomeri (număr total persoane): 275.000 (faţă de 287.000 în 2019)
• Deficit - milioane lei: -40.634 (faţă de -26.118 în 2019)
• Cheltuieli BGC - milioane lei: 399.327 ( faţă de 367.628 în 2019)
• Venituri BGC - milioane lei: 358.393 (faţă de 341.510 în 2019)
• Creştere economică: 4,1% ( faţă de 5,5% în 2019)
• PIB - milioane lei: 1.129.218,1 (faţă de 1.022.472,2 în 2019)
• Inflaţia medie anuală: 3,1% (faţă de 2,8% faţă de 2019)
• Ponderea veniturilor totale în PIB: 31,76 ( faţă de 33,40 în 2019)
• Ponderea cheltuielilor totale în PIB: 35,35 (faţă de 35,95 în 2019)
• Deficit - pondere în PIB: -3,60 (faţă de -2,55 în 2019)
• Câştig salarial mediu net lei lunar: 3.324 (faţă de 3.085 în 2019).

Creşterea economică pentru anul 2020 este estimată la 4,1% cu contribuţia următorilor factori:

-             Programul „Ajutoare de stat pentru finanţarea proiectelor de investiţii” – include 5 scheme care adreseaza atât întreprinderilor mari cât şi IMM-urilor, având ca obiectiv dezvoltarea regională prin stimularea realizării de investiţii, crearea de noi locuri de muncă şi modernizarea sau dezvoltarea  IMM-urilor:

-             Programul „Transferuri în cadrul schemelor de ajutor de stat reprezentând  sume restituite la acciză pentru motorina utilizată drept combustibil”.

-             Programul de internaţionalizare pentru IMM-uri.

b) Creşterea gradului de absorţie a fondurilor structurale şi de coeziune.

c) Creşterea cheltuielilor cu investiţiile la 4,30 din PIB, respectiv 739 mil. Lei din bugetul general consolidat (faţă de 4,13% din PIB în 2019, respectiv 43.189 mil. Lei din BGC).

d) Programarea multianulaă a investiţiilor publice.

Previziunile Comisiei din primăvara anului 2019 estimau un deficit public de 3,5 % din PIB în 2019 și de 4,7 % din PIB în 2020, care depășește valoarea de referință de 3 % din PIB prevăzută în tratat. Ajustarea structurală necesară pare a fi adecvată și pentru a asigura faptul că România respectă, cu o marjă, valoarea de referință din tratat de 3 % din PIB în 2019 și în 2020.

În vederea atingerii obiectivelor bugetare recomandate, este esențial ca România să adopte și să pună în aplicare cu strictețe măsurile necesare și să monitorizeze îndeaproape evoluția cheltuielilor curente. 

(1) să ia măsurile necesare pentru a se asigura că rata de creștere nominală a cheltuielilor publice primare nete nu depășește 4,5 % în 2019 și 5,1 % în 2020, ceea ce corespunde unei ajustări structurale anuale de 1,0 % din PIB în 2019 și 0,75 % în 2020, repunând astfel statul membru pe o traiectorie de ajustare adecvată în vederea atingerii obiectivului bugetar pe termen mediu;

(2) să utilizeze orice câștiguri excepționale pentru reducerea deficitului; măsurile de consolidare bugetară trebuie să asigure o îmbunătățire durabilă a soldului structural public, într-o manieră favorabilă creșterii;

(3) să prezinte Consiliului, până la 15 octombrie 2019, un raport referitor la măsurile pe care le-a luat pentru a da curs prezentei recomandări; raportul trebuie să prezinte măsuri suficient de detaliate și anunțate în mod credibil în vederea respectării traiectoriei de ajustare solicitate, incluzând impactul bugetar al fiecăreia dintre acestea, precum și previziuni bugetare detaliate și actualizate pentru perioada 2019- 2020. 

Potrivit prognozei de toamnă a Comisie Europene: “În România, pentru anul 2020 se preconizează creșterea PIB cu 3,6%, inflația va scădea la 3,5%, rata șomajului va crește la 4,2%. Deficitul bugetar va crește la 4,4% din PIB, iar în zona euro va fi de 0,9%.”

Potrivit declaraţiilor publice ale ministrului de finanţe, Florin Cîţu, “bugetul pe anul 2020 a fost construit pe o țintă de deficit bugetar cash estimată la 3,60 % din PIB și deficit ESA estimat la 3,58 % din PIB”.

CNIPMMR susține necesitatea construcţiei bugetului de stat pe anul 2020 în scopul susținerii creșterii investițiilor și dezvoltării economice, solicitând, cum a făcut şi în elaborarea bugetare anterioare:

• Creșterea volumului achizițiilor publice, facilitarea accesului IMM-urilor la contractele de achiziție produse, servicii și lucrări și respectarea termenului legal de plata de 30 de zile prevăzut de dispozițiile Legii nr. 72/2013 privind măsurile pentru combaterea întârzierii în executarea obligațiilor de plată a unor sume de bani rezultând din contracte încheiate între profesioniști și între aceștia și autorități contractante și ale Directivei 2011/7/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 16 februarie 2011 privind combaterea intarzierii in efectuarea platilor in tranzactiile comerciale;
• Alocarea de fonduri pentru aplicarea de măsuri de prevenție în loc de creșteri semnificative a veniturilor din amenzi, penalități și confiscări, care ar trebui să scadă;
• Creșterea finanțărilor alocate programelor pentru IMM-uri, conform dispozițiilor art. 26 alin. (1) dinLegea nr. 346/2004 privind stimularea înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii, cu modificările și completările ulterioare: “Anual, prin legea bugetului de stat se alocă fonduri în valoare de 0,4% din PIB, fonduri europene şi fonduri externe nerambursabile pentru finanţarea programelor de dezvoltare şi a măsurilor de sprijinire a înfiinţării de noi întreprinderi şi de susţinere a dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii, la nivel naţional şi local, prevăzute în Strategia guvernamentală pentru susţinerea dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii”;
• Creșterea investițiilor publice în vederea susținerii dezvoltării economice, precum și lansarea unor proiecte ample de investiții, care să rezolve problema infrastructurii insuficiente sau de calitate scăzută, ce reprezintă unul dintre factorii cei mai problematici pentru dezvoltarea unei afaceri în România, constituind o barieră în calea schimburilor comerciale şi a dezvoltării economice, România fiind în continuare pe ultimul loc între ţările cu caracteristici similare din regiune în ceea ce priveşte calitatea percepută a infrastructurii de transport şi comunicaţii;
• Punerea în aplicare a recomandărilor Fondului Monetar International (FMI) care a solicitat creșterea investițiilor publice: "În contextul unei posibile înrăutățiri a situației fiscale, Comitetul director al FMI a recomandat autorităților române să evite politicile expansioniste, de exemplu majorările excesive de salarii și pensii.  De asemenea, Comitetul director al FMI a subliniat necesitatea “reorientării politicilor dinspre stimularea consumului spre sprijinirea investițiilor, pentru a proteja rezervele și a crește în mod sustenabil standardele de viață";
• Punerea în aplicare a dispozițiilor art. 24 alin. (14) lit. d1) din Legea nr. 346/2004 privind stimularea înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii, modificat prin Legea nr. 62/2014: facilitarea accesului întreprinderilor mici și mijlocii la fonduri externe nerambursabile, pentru ca acestea să furnizeze doar o singură dată datele necesare, precum și valorificarea bunelor practici din Uniunea Europeană, prin proiectarea și implementarea, din fonduri externe nerambursabile, a unor programe destinate întreprinderilor mici și mijlocii de tipul:

- fond de microfinanțare a întreprinderilor mici și mijlocii axat pe dezvoltarea spiritului antreprenorial, inovare de vârf și introducerea noilor tehnologii;

- programe de cercetare, dezvoltare și consultanță privind managementul, marketingul, networkingul, investițiile în întreprinderi mici și mijlocii, în vederea furnizării de soluții pragmatice pentru creșterea funcționalității și performanțelor firmelor pe piața internă și internațională;

- fond pentru cofinanțarea realizării de produse ecologice;

- fond pentru minigranturi pentru microîntreprinderi;

- program pentru organizarea, în fiecare regiune a țării, a unor clustere inovative, focalizate pe produse pentru export, finanțate din fonduri europene, care să valorifice potențialul și condițiile specifice fiecărei zone;

- fond «capital de risc»,în vederea finanțării înființării de startup-uri inovative;

• Alocarea de fonduri pentru simplificarea birocrației, pentru susținerea creșterii economice, crearea de locuri de muncă, atragerea de investiții, în loc de creșteri semnificative a veniturilor din taxe nefiscale;
• Asigurarea unei reale consultări cu partenerii sociali și a unui dialog social calitativ.