Ce ne aduce 2017? Șase tendințe pe piața de IT&C

Realitatea augmentată, tehnologia blockchain, dronele pentru mediul enterprise, vehiculele autonome și materialele noi, precum grafenul sau silicenul alcătuite dintr-un singur strat de atomi și care ar putea revoluționa industria electronicelor, sunt doar câteva dintre cele mai interesante tehnologii de urmărit în următorii patru ani.

Alături de ele, Cisco a identificat câteva tendințe care vor marca anul 2017.

Până în 2020, traficul pe internet, la nivel global, va fi 95 de ori mai mare decât în 2005. Creșterea este determinată de un număr tot mai mare de utilizatori (4,1 miliarde până în 2020), tot mai multe dispozitive conectate, viteze broadband mai mari și mai mult conținut video. Până în 2020, 71% din traficul IP total va proveni de la dispozitive non-PC, respectiv smartphone-uri, tablete și televizoare. În plus, digitalizarea și Internet of Things (IoT) vor genera și ele trafic IP. Aplicații precum supravegherea video, monitorizare inteligentă în utilități și sectorul medical  și serviciile M2M creează trafic suplimentar și noi cerințe la nivelul rețelei.

Digitalizarea se află pe agenda unor categorii diverse, de la producători hardware, la companii de soft, firme de consultanță, politicieni, evangheliști ai tehnologiei. Cisco nu face excepție. Tema centrală la Forumul Economic Mondial de la Davos din acest an a reprezentat-o a patra revoluție industrială. Pe măsură ce oamenii sunt tot mai conectați și digitalizarea se face simțită tot mai mult, datele se transformă în cel mai strategic activ al oricărei companii sau țări. Capacitatea de a securiza datele, de a acționa asupra datelor și de a oferi servicii bazate pe date va reprezenta factorul determinant pentru succesul organizațiilor. Cu toate acestea, mai există o condiție pentru realizarea unei digitalizări de succes: rețele pregătite pentru era digitală.

La fel cum World Wide Web a transformat complexitatea tehnologică a internetului într-un instrument accesibil oricui, rețelele corporațiilor fac tranziția către un model deschis. O rețea pregătită pentru transformarea digitală asigură automatizare prin intermediul controller-erelor, analiză contextuală în timp real, virtualizarea funcțiilor de rețea (Network Functions Virtualization - NFV) și scalabilitatea nelimitată a mediului cloud. Cum ajută o rețea deschisă și orientată pe software procesul de transformare digitală? Oferă informații legate de rețea, automatizează procesele și asigură protecție împotriva amenințărilor informatice. De exemplu, în era digitală, dispozitivele de rețea pot detecta și închide automat o scurgere de substanțe toxice, gaz, petrol sau pot permite activități de mentenanță, preventive, în fabrici.

Amploarea amenințărilor informatice a crescut dincolo de punctul în care acestea mai pot fi gestionate de oameni. Acum este esențial să automatizăm detectarea și gestionarea amenințărilor. Inteligența artificială ajută la analizarea și investigarea automată a traficului web suspect. Cu ajutorul inteligenței artificiale, putem descoperi atacuri înainte ca infractorii cibernetici să acceseze informațiile sensibile.

De asemenea, motorul de inteligență artificială învață continuu din cantitățile masive de date pe care le analizează. Inteligența artificială învață singură care sunt parametrii normali de activitate ai unei organizații, poate identifica atacurile malițioase și învăța cum să reacționeze la comportamentul malițios, într-un mod nou și mai eficient. Acest tip de învățare continuă face posibilă automatizarea sistemului de apărare a organizației, care luptă singur împotriva potențialelor amenințări. Automatizarea este esențială și în gestionarea valului de amenințări generate de Internet of Things (IoT). Cisco utilizează inteligența artificială pentru a crea rețeaua care se apără singură, care detectează automat potențialele amenințări și care ia măsuri pentru a oferi un răspuns concludent.

Potrivit unui studiu din 2016 realizat de Harvard Business Review, 72% din liderii mediului de business consideră că, în ultimii doi ani, comunicarea eficientă în cadrul echipei a devenit mult mai importantă. 68% din respondenți cred că o colaborare cu organizațiile externe, inclusiv parteneri, furnizori, clienți și consultanți, precum și colegi din alte locații a crescut, de asemenea, în importanță. Cele mai frecvente critici în ceea ce privește instrumentele de colaborare în cadrul organizațiilor se referă la faptul că acestea nu sunt integrate cu celelalte procese de afaceri (38%), nu sunt aliniate cu modul de lucru al utilizatorilor (35%) și, în consecință, sunt utilizate prea puțin de către angajați (44%). Instrumentele de colaborare apreciate ca fiind cele mai eficiente includ mediul cloud și soluțiile de file-sharing, conferințele video și portalurile de tip enterprise content management. Următoarea generație de instrumente de colaborare va fi bazată pe cloud, orientată către mobilitate și deschisă, pentru a integra diverse fluxuri de lucru.

În 2017, fog computing va profita de avantajele pe care le oferă cloud computing, extinzând capabilitățile de analiză și control la periferia rețelei. Conceptul de fog computing va fi utilizat în implementările de soluții pentru orașe inteligente.

Într-un oraș inteligent, fog computing asigură capabilități de calcul, de stocare și networking către cele mai îndepărtate dispozitive, pentru a îmbunătăți servicii urbane precum managementul traficului, iluminatul inteligent, siguranța publică și parcarea. De exemplu, o cameră video detectează luminile intermitente ale unei ambulanțe și schimbă automat luminile semaforului, astfel încât să aibă prioritate în trafic. Tot prin intermediul fog computing, senzorii montați în trenurile cu sistem inteligent de mentenanță, pot monitoriza componentele. În cazul în care detectează probleme, trimit automat o alertă către conductorul trenului, care oprește în următoarea stație pentru realizarea de urgență a operațiunilor de întreținere.

Fog computing permite, de asemenea, distribuția inteligentă a energiei, în cazul în care aplicațiile de compensare a sarcinilor energetice rulează pe dispozitive aflate la extremitatea rețelei și care selectează automat energiile alternative, cum ar fi energia solară și eoliană, pe baza cererii de energie, disponibilitate și cel mai mic preț.

Mixul între dimensiunea fizică și cea virtuală va fi tot mai vizibil în 2017, pe măsură ce retailerii online deschid magazine offline (a se vedea librăriile Amazon și Amazon Go), iar realitatea augumentată a ajuns în atenția maselor, mulțumită Pokémon Go. Realitatea virtuală a ajuns în punctul în care este disponibilă consumatorului obișnuit, iar cu ajutorul unor dispozitive precum smartphone-uri și tablete, noi platforme bazate pe software deschis permit companiilor să inoveze în privința modului în care este utilizată tehnologia – fie în mediul fizic, online sau în spațiile virtuale.