Coface: Macroeconomia, pusă la încercare din cauza deteriorării microeconomice

Pe lângă riscurile care au fost amintite de multe ori, dintre care unele continuă să se intensifice (stabilitate financiară, riscuri sociale și politice), echipa Coface ne aduce aminte că trebuie să avem în vedere faptul că lupta împotriva inflației nu a fost câștigată încă: excluzând energia, inflația rămâne mult peste țintele stabilite de băncile centrale, în timp ce situația de pe piața petrolului a devenit (din nou) tensionată în urma atacurilor din Israel.

Toți indicatorii relevanți arată o încetinire clară a activității în America de Nord și în zona euro spre sfârșitul anului, iar redresarea economiei chineze se lovește de probleme structurale și de o lipsă de încredere în rândul gospodăriilor și al întreprinderilor.

În acest context, Coface a modificat 7 evaluări de risc de țară (2 îmbunătățiri și 5 retrogradări) și 33 de evaluări de risc sectorial (17 îmbunătățiri și 16 retrogradări), reflectând un oarecare grad de stabilitate în previziunile Coface pentru următoarele 18 luni, într-un mediu care rămâne volatil și incert.

Dincolo de persistența și chiar intensificarea rivalității chino-americane, mai multe evenimente semnificative din ultimele luni au tulburat și mai mult peisajul geopolitic.

Este vorba de extinderea grupului BRICS (Brazilia, Rusia, India, China și Africa de Sud) pentru a include șase noi membri (Arabia Saudită, Argentina, Egipt, Emiratele Arabe Unite, Etiopia și Iran), despre care unii cred că va marca sfârșitul predominanței G7, și odată cu ea ordinea mondială postbelică.

Cu toate acestea, capacitatea BRICS+ de a oferi o viziune alternativă și de a lua măsuri concrete pentru a concura cu G7 este probabil să rămână limitată (obiective nealiniate, tensiuni între China și India). 

După cum era anticipat în Barometrele anterioare, inflația a continuat să scadă „mecanic” în ultimele luni, în mare parte pe fondul scăderii prețurilor la energie și la mărfuri sub vârfurile atinse la scurt timp după invazia Ucrainei.

Dezinflația bunurilor, legată de reechilibrarea cererii față de consumul de servicii și revenirea la normalitate a lanțurilor de aprovizionare este, de asemenea, în plină desfășurare. Semnele că inflația este bine înrădăcinată rămân, iar inflația de bază a scăzut mult mai lent în economiile avansate.

În plus, riscurile cu privire la reapariția presiunilor inflaționiste spre sfârșitul anului tind să se materializeze, cu prețul petrolului în creștere încă de la începutul verii.

Retorica generată de deciziile BCE, Fed și Banca Angliei (pauză în creșterea ratelor dobânzilor) sugerează că, deși ciclul de înăsprire s-ar fi putut termina, nu sunt așteptate reduceri de dobândă în următoarele luni sau chiar trimestre. 

Revenirea post-Covid a Chinei a fost dezamăgitoare, cu date economice slabe atât la nivel domestic, cât și la nivel de exporturi. Redresarea mult așteptată a consumului a fost relativ slabă, deoarece gospodăriile au fost precaute, iar abandonarea politicii zero-Covid și redeschiderea ulterioară a economiei chineze au generat un impuls inegal modelelor de consum.

Investițiile au fost, de asemenea, un factor de creștere slab pentru China, deoarece sectorul privat a rămas prudent față de cheltuielile de capital fix (în special din cauza pieței imobiliare, care continuă să prezinte probleme). 

Modificările în evaluările riscurilor sectoriale din acest trimestru au avut loc mai ales în Europa, în primul rând în sectoarele energie, agroalimentar și hârtie.

Sectorul energetic a primit evaluări îmbunătățite în toate țările Europei de Vest (cu excepția Germaniei), în principal datorită marjelor mai mari ale producătorilor și rafinăriilor de hidrocarburi.

Sectorul agroalimentar din regiune se bucură, de asemenea, de un impuls pozitiv, spre deosebire de sectorul hârtiei, care înregistrează cel mai mare număr de retrogradări.

Anul trecut, în urma invaziei Ucrainei de către Rusia, Coface a lansat avertizări despre riscurile sociale crescute din cauza majorării prețurilor la energie, bunuri de bază și alimente. Acest avertisment a fost reiterat odată cu actualizarea indicatorului de risc politic pentru 2022.

În această ediție din 2023 a indicatorului de risc politic, problemele sunt în creștere. Înrăutățirea condițiilor de viață ale oamenilor a dat naștere la noi surse de frustrare.

În ultimii ani, riscul politic în diferitele sale forme și țări (Sri Lanka, Argentina, Niger, Gabon) a fost o temă recurentă pe agenda publică pentru economiile avansate (Israel, Regatul Unit, Statele Unite).

Riscul social și politic pare să fie în creștere într-o lume care devine din ce în ce mai incertă și instabilă din cauza remodelării câmpului de putere globală și a problemelor privind schimbările climatice.

În ceea ce privește securitatea, numărul conflictelor a crescut în 2022, cu un bilanț deosebit de mare de morți. Dacă unele conflicte s-au calmat (Afganistan, Yemen), altele au apărut sau au devenit mai intense, ca și în cazul Nagorno-Karabah în septembrie, ceea ce evidențiază criza persistentă a graniței dintre Armenia și Azerbaidjan.

În Africa, numărul conflictelor active (de stat și nestatale) pe continent aproape s-a triplat din 2010. Această tendință este legată în special de lupta împotriva grupărilor jihadiste care operează în Burkina Faso, Mali, Niger, Ciad și Nigeria, de exemplu. Acest context de securitate agravat în Sahel și dificultățile de a limita insurgența islamistă din 2020 au jucat, de asemenea, un rol în recentele revolte politice din regiune. După Mali și Ciad în 2021 și Burkina Faso (de două ori) anul trecut, Nigerul a înregistrat o lovitură de stat în această vară.