Coronavirus | Guvernul plătește șomajul tehnic, dar ce se întâmplă cu beneficiile extra-salariale pentru cei peste 200.000 de angajați cu contracte suspendate

“În contextul actual al COVID 19, toate guvernele europene s-au implicat în susți-nerea economiilor naționale. Nici Guvernul României nu a făcut excepție, adoptând o serie de măsuri menite să sprijine mediul de afaceri, atât pe cel antreprenorial, cât și companiile mari. Măsurile luate până în prezent au potențialul de a sprijini în mare măsură zona tradițională a mediului de afaceri, însă pentru companiile de tehnologie, acestea s-ar putea să se dovedească a fi insuficiente. Sanopass a decis să nu se sprijine exclusiv pe măsurile guvernamentale, ci a alocat un buget de criză care să acopere cheltuielile operaționale în întregime pentru cel puțin un trimestru”, declarat antreprenorul Andrei Vasile.

Venitul unui angajat din România se compune din 85% salariu și 15% beneficii extra-salariale, potrivit unui studiu realizat de SanoPass în 2019.

Cercetarea de piață a fost realizată pe un eșantion de  504 companii cu scopul de a măsura valoarea beneficiilor extra-salariale din venitul total al unui angajat. 

Salariul ocupă, astfel, un loc fruntaș, cu o pondere de 85% din venit, bani ce se acordă în mare parte prin transfer bancar. Cash-ul o să dispară în curând, iar domeniul bancar se schimbă pe zi ce trece.

Restul de 15% din venit este reprezentat de beneficiile extra-salariale,a iar cele mai întâlnite astfel de beneficii sunt tichetele de masă și abonamentele medicale. Aces-tea e se bucură de o adopție de 2.5 milioane de beneficiari, în cazul tichetelor de masă, respectiv 1.6 milioane de beneficiari de abonament medical.

Beneficiile sociale (tichete de masă, cadou, de vacanță etc.) au migrat deja în mare parte pe carduri, fiind peste 2 milioane de carduri preplătite în România pentru astfel de beneficii  și au apărut noi jucători cum ar fi UniCredit sau Banca Transilvania. 

Piața abonamentelor medicale este dominată de către 4 clinici mari, Regina Maria, Medlife, Sanador și Medicover și alți emitenți mai mici printre care și SanoPass. Această piață a deschis și apetitul asiguratorilor, cum ar fi Allianz și Singal Iduna, care au introdus produse hibride: prevenție + asigurare, astfel reușind să migreze din piața abonamentelor medicale clasice spre asigurări. Rămâne de văzut dacă dacă se dovedește a fi un model de business viabil.

De asemenea, în cadrul acestei cercetări de piață realizată deSanoPass, au fost întrebați 904 angajați care este gradul lor de digitalizare și pe ce își cheltuie banii.

O mare parte din bani se duc pe mâncare și rate bancare, iar când vine vorba de sănătate angajații cheltuie mai puțin de 3% din salariu.

Tocmai din acest motiv, reprezentantul SanoPass este de părere că Guvernul și BNR ar trebui să gândească strategii prin care să sprijine pe angajați prin amânarea ratelor și menținerea beneficiilor extra-salariale. Oamenii au în continuare nevoie să mănânce și să meargă la doctor, prevenția nu trebuie să se oprească aici.

”Toate cele 600 clinici partenere SanoPass cu prezența la nivel național au investit în măsuri suplimentare de siguranță în această perioadă pentru a oferi acces oamenilor la servicii medicale. Aceste cheltuieli probabil că nu se vor recupera niciodată. Cu toate că ne manifestăm și noi interesul pentru măsurile de sprijin pentru susținerea micilor afaceri din HORECA, considerăm necesară adoptarea unor măsuri prompte și eficiente și în alte domenii, la care aparent la acest moment nu se gândește nimeni”, mai spune Andrei Vasile, cofondator SanoPass.