Sfaturi juridice – cum îți protejezi proprietatea intelectuală

De data aceasta ea ne vorbește despre cum putem proteja proprietatea intelectuală în momentul în care decidem să înființăm un startup. În esență, aflăm de la Ana Udriște cum ne putem proteja în momentul înființării firmei, precum și atunci când începem să avem angajați și colaboratori.

Potrivit avocatei, pentru că și în România au început deja, de câțiva ani de zile, să se creeze tot mai multe firme de IT, e cazul ca fondatorii de startup să aibă în vedere și moduri prin care să-și protejeze proprietatea intelectuală.

Pe Ana-Maria Udriște o poți contacta pe contul său de LinkedIn.

Astfel, una dintre cele mai mari probleme pe partea de proprietate intelectuală apare în momentul în care un fondator de startup dorește să ia o investiție. ”Primul lucru pe care îl va pune în vedere un investitor potențial este de a stabili cui aparține proprietatea intelectuală”, spune Ana-Maria Udriște.

Sfatul avocatei este ca, în momentul în care începem o afacere, pe lângă preocupările legate de nume, sediul social, participații în cadrul firmei, marketing, și altele, să ne gândim și la metode de a stabili și a proteja proprietatea intelectuală.

”Ca investitor vreau să știu că îmi pot proteja investiția. Că am un control asupra lucrului care se dezvoltă”, afirmă Ana-Maria Udriște.

Putem printr-un act constitutiv sau printr-un shareholders' agreement, despre care Ana Udriște ne povestea într-un video anterior, să precizăm clauzele generice pentru a stabili cui aparține proprietatea intelectuală.

Astfel, potrivit acesteia, am putea stabili ca, în contextul în care unul dintre asociați care se ocupă de partea tehnică primește acțiuni în startup, tot codul sursă dezvoltat de acesta să aparțină firmei, nemaifiind al lui.

De ce e important? Pentru că, în România regula este că persoana care creează codul este și proprietarul de drept asupra creației. ”De aceea e foarte important să stabilești de la bun început cui aparține”.

Ca și la asociați, ceea ce creează angajatul aparține acestuia. Așa că e nevoie de o clauză specifică în contractul de muncă prin care să se precizeze faptul că angajatul transferă firmei tot ceea ce creează. De asemenea, și salariul trebuie să fie oferit în concordanță, fiind precizat foarte clar procentul și suma pe care angajatul le primește pentru cedarea proprietății intelectuale.

Potrivit Anei Udriște, chestiunile de acest gen nu se tranșează în instanță pentru că pot fi demonstrate foarte greu în lipsa unor proceduri interne clare, a unui contract de muncă foarte clar și detaliat pe fișa postului, pe anexe, pe atribuțiile respectivului angajat.

”Chiar dacă ai vrea să te judeci, ar dura foarte mult. Cam 4 ani de zile. Ori, în 4 ani se pot schimba foarte multe lucruri”, spune Ana-Maria Udriște, avocat și fondatorul Avocatoo.

În cazul în care nu se precizează faptul că proprietatea intelectuală nu-ți aparține ție, cel care ai dat comandă, se presupune că aparține firmei sau persoanei care a făcut acea creație, că este rodul gândirii ei.

Este necesar să fie introdus, în mod expres, în contractul de colaborare faptul că tot ceea ce vă creează colaboratorii se transferă în mod automat. E mult mai simplu de evidențiat pentru că aceste informații, despre ceea ce se creează, se regăsesc în contract.

Află mai multe informații de la avocatul Ana-Maria Udriște și despre ce ai de făcut atunci când colaboratorii folosesc creația și pentru alte proiecte similare. 

Pagina de Facebook Avocatoo poate fi urmărită la acest link.

Urmărește tot videoul cu informații mai jos. De asemenea, poți citi și urmări alte sfaturi juridice pe canalul nostru de YouTube, disponibil aici.

Lasă-ne comentarii pe Facebook, aici pe site sau pe YouTube, pentru a face lista de cele mai importante dileme pe care le aveți ca Ana-Maria Udriște să poată răspunde. Ana este avocat și fondatoare a startup-urilor Avocatoo și Jurio. A fost trainer la tabăra de antreprenoriat Startup Your Life și speaker la evenimente TedX. De asemenea, este și mentor la Innovation Labs.