Cum te raportezi la eșec

Discutam ieri într-un interviu, pe care-l veți putea citi și urmări în curând, despre noțiunea de eșec în lumea startup-urilor și despre modul în care te raportezi la eșec.

Acest articol a apărut inițial ca Nota Redacției în newsletter-ul start-up.ro din data de 6 august. Abonează-te și tu pentru a primi zilnic cele mai noi știri, cele mai bune sfaturi!


Că marea majoritate a startup-urilor dau greș, deja nu mai este o noutate. Motivele sunt diverse: nu-și găsesc piața, nu este timpul potrivit pentru ceea ce oferă, au o idee bună dar pe care o execută prost, fondatorii nu reușesc să atragă oameni potriviți alături de ei în firmă, nu găsesc sweet spot-ul în ceea ce privește pricing-ul, rămân fără bani.

De fapt, studiile realizate de companii de cercetare la nivel mondial în rândul antreprenorilor identifică faptul că rămân fără bani drept principalul motiv pentru care dau greș. Cel mai recent, un raport CBI Insights arată 12 dintre cele mai frecvente motive pentru care un startup și-ar da obștescul sfârșit. 

În cazul unora, banii nu sunt motivul pentru care au eșuat și avem ceva exemple de companii care au reușit să atragă de la investitori zeci de milioane de dolari și care, de fapt, să se închidă pentru că, de fapt, au greșit prin alte locuri. 

De exemplu, chiar la începutul acestui an, Vlad scria despre Atrium, un hibrid între un software juridic și o firmă de avocatură, care primise investiții de peste 75 de milioane de dolari, dar care s-a închis în 2020 pentru că deși avea o idee interesantă în spate, nu a reușit să descopere modelul de business prin care să facă lucrurile mai bine decât o firmă de avocatură clasică. 

Din discuția pe care am avut-o ieri am reținut foarte rapid câteva idei interesante și foarte importante. Ca de exemplu, că o idee nu mai valorează în ziua de azi atât de mult astfel încât să o ții un secret.

Important e cum o pui în aplicare, echipa alături de care o pui în aplicare și cât de bine stăpânești tehnologia prin care o pui în aplicare. Dacă alt fondator e în stare să facă aceste lucruri mai bine decât tine, poate că ar fi cazul să mergi să lucrezi pentru el.

De asemenea, am aflat importanța unei cercetări a pieței amănunțite. Să înțelegi ce potențial ai, ce vrei să faci, cum faci, pașii clari pe care trebuie să-i urmezi pentru a atinge obiectivele tale. 

Și de aici pornește un alt lucru foarte important: setează obiective clare – unde vrei să fii peste o lună, trei, un an, trei ani, cinci. Ce trepte vrei să bifezi în dezvoltarea business-ului tău și cum ajungi la ele. Trece-le pe foaie și ține-te de ele. Și mai ales, la finalul fiecărei zile sau perioade este important să vezi ce pași ai făcut, ce obiective ai bifat sau ce a trebuit să modifici, cum și de ce.

Eșecul, în esență, nu este un lucru rău. Oricare dintre noi face greșeli, eșuează măcar o dată în viață dintr-un punct sau altul de vedere. Important e ceea ce înveți dintr-un eșec, ceea ce numesc americanii ”fail fast”, și mai ales, să nu mai repeți aceleași greșeli. Eventual să faci unele noi.



Citeste si