Harta spațiilor de coworking din București – birourile flexibile, tot mai căutate de startup-uri și freelanceri

Conceptul de coworking și, în general, al birourilor flexibile, a fost introdus pe piața românească acum 20 de ani, odată cu lansarea primului centru de coworking de către belgienii de la Regus.

Recent, însă, tendința de pe piețele vestice, în care operatorii de spații de coworking au început să acapareze o cotă din ce în ce mai mare din activitatea tranzacțională, a început cu adevărat să se manifeste și în piața de spații de birouri din București.

Astfel, aici, operatorii de spații de coworking au închiriat, doar în primele șase luni ale acestui an, spații de birouri de peste 20.000 de metri pătrați în clădiri existente sau aflate în dezvoltare în București, având o pondere de 13,4% în volumul total de tranzacții, estimat la aproximativ 150.000 de metri pătrați. Totodată, în prima jumătate a anului, suprafața totală dedicată spațiilor de coworking a crescut cu 42%, ajungând la aproape 68.000 metri pătrați la sfârșitul lunii iulie, după cum informează Crosspoint.

Citește povestea Silicon Forest din Cluj, unul dintre hub-urile de tehnologie apărute ca răspuns la generația care nu vrea să dețină nimic

Extinderea a fost influențată de dezvoltarea industriei IT&C, de nevoia de spații unde persoanele creative să se întâlnească și să colaboreze și, mai ales, de înclinația noilor generații către activități de freelancing care le permit să nu mai depinsă de un spațiu stabil de lucru și care nu mai necesită un program de muncă tradițional.

Iată și raportul spațiilor de coworking din Moldova realizat de Fab Lab Iași.

Deși tendința spațiilor de coworking a ajuns și în orașe precum Cluj, Iași sau Timișoara și chiar Bacău, Bucureștiul rămâne principala piață pentru spațiile de coworking, cu o cotă de 79% din totalul la nivel național. Capitala este de asemenea piață-țintă pentru operatori internaționali de astfel de spații, în timp ce proprietarii de hub-uri din orașele regionale sunt în principal tineri antreprenori locali.

Iată cum arată harta spațiilor de coworking din București

Totuși, în comparație cu alte țări din Europa Centrală și de Est precum Polonia (cu 340 spații de coworking) și Cehia (cu 112 spații de coworking), piața românească (cu 80 spații de coworking) este tânără și are un potențial încă neexploatat. 

Coworking București: Commons deschide al doilea hub, la Romană

Tineri developeri sau artiști descoperă din ce în ce mai mult că au șanse mai mari de a-și atinge potențialul înființând propriile startup-uri sau lucrând ca freelanceri decât lucrând cu norma întreagă pentru un anumit angajator. Generațiile Y și Z au nevoie de un spațiu în care să își poată exprima ideile creative și spiritul liber iar ideea de coworking îi ajută să transforme aceste calități în nenumărate posibilități. 

Nume nou pe segmentul spațiilor de coworking din România: israelienii de la Mindspace intră în 3 dintre clădirile Globalworth

Spații sau idei inovative, precum tramvaiul coworking din Iași sau Modex, hub-ul de blockchain din București, vor continua să apară pe parcursul anilor viitori. Deja vedem cum, în mai puțin de un an, ponderea spațiilor de coworking în totalul spațiilor de birouri din România a crescut de la 1% la 2% iar tendința este în continuare ascendentă. Iar tendințele de pe piață merg spre faptul că jucătorii mari din acest segment vor intra cel mai probabil în orașele regionale în timp ce pe piețele secundare se vor deschide hub-uri de mici dimensiuni, operate de antreprenori locali.  

Vedeți pe wall-street.ro o listă completă a spațiilor de coworking din București și suprafețele de care dispun acestea.  



Citeste si