Impactul filantropiei asupra economiilor europene

Și deși în ultimii ani economiile din aceste țări, ca de exemplu Polonia, au raportat creșteri substanțiale, chiar mai mari decât cele ale țărilor din Europa de Vest, fiind însoțite și de dezvoltare și la nivel social, sunt segmente de ordin social care sunt ignorate.

O soluție ar putea fi reprezentată de aceste fonduri de venture philanthropy. În acest an, pentru prima dată în regiune, a avut loc conferința EVPA (European Venture Philanthropy Association), la Varșovia. Organizatorii și-au dorit să demonstreze modul în care investițiile sociale din Europa Centrală și de Est au potențialul de a avea un impact asupra economiilor acestor țări.

În cadrul conferinței a fost dat publicității și Social Investment Leveraging Index, realizat de compania de consultanță Deloitte, EVPA și Global Social Entrepreneurship Network (GSEN).

Potrivit acestui raport, la nivel mondial, bugetul mediu pentru venture philanthropy și investiții sociale a fost de 10,7 milioane de euro la nivelul lui 2017, cu 9 procente peste valoarea din anul anterior.

Din această sumă, doar 7% a fost alocată țărilor din Europa Centrală și de Est. Chiar și așa, valoarea este considerabil mai mare decât cea din anul 2016, când țările din CEE au primit 2% din fonduri. Comparativ, 54% dintre aceste fonduri au mers către rezolvarea unor probleme sociale din țările vest-europene.

Din datele EVPA reiese faptul că principalele direcții pentru investiții sunt în chestiuni economice și de dezvoltare socială, însă și pentru eliminarea diferențelor economice și pentru educație. Beneficiarii acestor activități sunt, printre alții, persoanele cu venituri sub medie, copii și tineri, persoane cu dizabilități sau cei care sunt excluși din societate (precum imigranți sau refugiați).

Cu peste 169 de milioane de locuitori și cu un PIB cumulat de 1.000 de miliarde de dolari, Europa Centrală și de Est (Rusia și Belarus nu au fost luate în calcul în cadrul acestui raport pentru că nu au fost furnizate datele necesare) este o regiune demnă de luat în seamă de investitorii în proiecte sociale.

Cel mai mare scor în ceea ce privește potențialul investițional îl au țările Baltice – Lituania, Letonia și Estonia. Acestea au primit un scor de 50,3 puncte dintr-un total de 100 de puncte. Sunt urmate de grupul din care face parte România – Europa de Sud-Est (România, Moldova, Ucraina și Bulgaria), cu 50,1 puncte. Grupul Vișegrad, adică țări precum Polonia, Cehia, Slovacia și Ungaria, a primit un scor de 45,7 puncte.

Succesul investițiilor sociale în Europa Centrală și de Est este condiționat de poziționarea geografică a regiunii, apropierea de piețele Uniunii Europene, precum și de calificarea și disponibilitatea antreprenorială a persoanelor implicate în acele activități sociale.

Împrumuturile sunt cele mai utilizate instrumente financiare în spațiul de venture philanthropy. Acestea sunt urmate de granturi, equity și instrumente de finanțare hibride (cu doar 5%). Dintre acestea, granturile sunt folosite la scară largă pentru susținrea organizațiilor cu scop social în etapa de incubare și startup. Aceste organizații ajung să primească, în medie, 200.000 de euro de la jumătate dintre entitățile care au oferit informații pentru realizarea raportului Investing for Impact.