Microgreens: cum faci venituri mari din plante foarte mici în România

Cristian face bani din cultivarea microplantelor și creionează echipamentele pe care le putem folosi și noi pentru a cultiva acest gen de alimente nutritive.

Cristian povestește despre el că este antreprenor în agricultură, inginer horticol și viitor doctor în legumicultură. S-a apucat de agricultură, clasică, așa cum o definește el, însă pe produs de nișă, în 2015 - Microgreens. Doi ani mai târziu a devenit agricultor în agritech și asta pentru că acela a fost momentul în care a început alături de echipa sa să producă propria tehnologie de creștere hidroponică, pe verticală, la interior – Microsera.

Cu acest business a început să monteze echipamente de creștere pentru plante aromatice, salate și alte produse vegetale din categoria functional foods, acolo unde este nevoie, adică cât mai aproape de consumator.

”Unul dintre obiectivele pe care mi le-am propus la Microgreens România este producția locală de hrană pe tot timpul anului. Astfel încât consumatorul social responsabil să aibă de ales. Iar când vorbesc de local, nu mă refer doar la faptul că producem la noi în țară plante pe care altfel ar trebui să le importăm, precum busuiocul sau coriandrul. Am în vedere o producție ultra-locală, care să se desfășoare chiar în locul unde se vând plantele. Acesta este motivul pentru care am investit și vom continua să investim în Microsera”, spune el într-o postare pe pagina sa de LinkedIn. 

Ideea afacerii cu microplante Microgreens a apărut în 2014, după ce în documentarea pentru un proiect la jobul pe care-l avea la acel moment, a dat peste un articol publicat pe portalul științific al unei universități din America: The Mighty Microgreens, New Food Generation.

La fel ca și în cazul deciziei de a urma cursurile Universității de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară din Bucureşti – nu s-a regăsit în alegerea unui alt domeniu de activitate în care să-și construiască cariera, a urmat un sfat primit în liceu și, în plus, ”oamenii și dacă au bani și dacă n-au trebuie să mănânce” – și, în particular ale Facultății de Horticultură  - ”am rămas la ei, pentru că a fost o provocare și acolo”, nu a stat pe gânduri și până la finalul zilei în care a citit acel articol deja era gata să testeze conceptul.

”N-am stat foarte mult pe gânduri, în acea zi am sădit prima tăviță de microplante pe balcon, în Drumul Taberei”.

Odată ce a testat ideea, a urmat o perioadă scurtă de documentare și cu ajutor de la părinți care i-au pus la dispoziție câteva sute de metri pătrați de teren și cu 30.000 de euro dintr-un credit de nevoi personale pe care l-a luat scriind pe documente că dorește să-și cumpere mașină – nu a reușit să facă rost de fonduri spunând direct că vrea să investească într-o afacere agricolă - a apărut Microgreens, un business pe care l-a dus până la venituri de aproape o jumătate de milion de euro. 

”Una e să vrei să faci treaba asta și să te arunci să o faci, așa cum am făcut și eu. Am aflat ce sunt aceste microplante, către cine ar putea să meargă, ca și consumatori, am început să le producem într-o formă de testare în paralel cu jobul pe care-l aveam la momentul respectiv, am început să cizelez produsul, să văd că pot să-l fac constant, să iasă ce trebuie, și am mers cu ele spre restaurante”, ne povestește Cristian.

De ajutor în dezvoltarea afacerii Microgreens a fost contextul de la acea perioadă, când marea majoritate a bucătarilor din restaurante foloseau foarte mult microplantele.

”În momentul în care am început Microgreens ca producție vegetală clasică, dar cu produs de nișă, am avut noroc să identificăm pe parcurs problema. Inițial am fost atras de idee și am început să o facem fără a ști exact ce problemă rezolvă. Ce-i drept, s-a întâmplat o chestie incredibilă, pentru că 2014 este anul în care toți bucătarii din România își transformau bucătăria într-una cu un nivel mult mai ridicat. Noi am apărut fix când se întâmpla această îmbunătățire și produsele noastre s-au potrivit mănușă cu tot ceea ce încerca lumea să facă la acel moment. Așa că produsul a fost îmbrățișat perfect încă din primele săptămâni. Noi am avut un break-even pe cheltuielile primare după 3 săptămâni de când am dat drumul oficial”, afirmă Cristian Tudor.

Fondatorul Microgreens și Microsera explică faptul că microplantele sunt specii de legume, crescute în prima fază de vegetație, 10-14 zile de la semănat, și atunci se și consumă.

”Pentru restaurante, ele sunt folosite mai mult în zona acesta de plating, dar pentru noi acasă sunt pe partea de nutriție, adică e un aliment cu un rol funcțional foarte important, deja introdus în top 5 alimente ale viitorului”, adaugă Cristian.

Microplantele sunt o nouă categorie de legume sub forma unor plante tinere, comestibile, deja intrate în categoria de superfood, datorită conținutului ridicat de substanțe benefice (minerale, vitamine). 

Vlăstarii (un alt nume sub care sunt cunoscute Microgreens) sunt plante aflate în primul stadiu de dezvoltare (tulpina și primele două frunze). Pe lângă concentrația mai mare de nutrienți, gustul și aroma sunt mult mai intense decât la plantele mature, ceea ce le face ideale pentru gastronomie.

”Lucrăm pe partea aceasta de a promova produsul la nivel educativ, astfel încât să se înțeleagă ce beneficii au aceste microplante pentru alimentație. Ne dorim să promovăm mai mult sortimentul decât brandul nostru”, afirmă Cristian și ne explică puțin despre planurile sale în ceea ce privește dezvoltarea celor două business-uri pe care le-a fondat.

Astfel, un efort mult mai mare este pus acum pe segmentul de agritech, în ceea ce el definește a fi farm as a service.

”Noi mergem cu echipamentele noastre, dezvoltate proprietar, în România 100%, și hardware și software, acolo unde este nevoie de produs, aproape de consumatori, fie că vorbim despre un supermarket, de o fabrică care are o procesare în spate, sau chiar și de un restaurant mai mic. Pur și simplu ne punem echipamentul la dispoziție pentru producție în beneficiul lor. În aceste echipamente, microsere, creștem de la plante aromatice, la tot ce înseamnă aliment funcțional care urmărește un trend pe care-l urmărim și noi: function foods și convenience food. Acestea două sunt cele mai importante lucruri la care ne uităm atunci când proiectăm viitorul nostru de business”, adautgă Cristian Tudor. 

Microserele produse de el și echipa sa au fost alese de branduri mari de hipermarketuri prezente la nivel local, precum Kaufland, Metro, Selgros.

”Fiind un B2B2C, ne adresăm către principalul partener de business, către retailer sau fabrică în cazul de față, astfel încât să-i ajutăm pe partea aceasta de a avea un just in time stock, de a avea o constanță pe preț, pentru că dacă te duci pe vertical farm controlezi totul 100%, ai constanță tot anul, ai cantitate, ai calitate, totul este la îndemână”, declară Cristian.

Tânărul precizează faptul că, odată intrați într-un magazin, preiau responsabilitatea față de produsele de la raionul de legume-fructe de la partenerul de business.

”Noi încercăm să reducem costurile prin preluarea responsabilității, în sensul în care noi ne ocupăm de aducerea la raft, aprovizionare cu produse din micro-seră și din celelalte spații de producție din rețeaua apropiată, și încercăm să avem această oportunitate de vânzare de care magazinul are nevoie pentru trafic și pentru a satisface consumatorul în permanență. Acest lucru ne-a demonstrat că vânzările se măresc cu multe procente atunci când ne ocupăm cap-coadă de acest proces. Reducem costurile prin mulți piloni și aducem și venituri în plus principalilor parteneri”, completează el.

În plus, scopul mai mare pe care Cristian și-l asumă prin dezvoltarea proiectului microserelor este cel al siguranței alimentare. Iar tehnologia este elementul care poate asigura acest lucru.

”În momentul în care ai o tehnologie foarte performantă controlezi mult mai bine cultura și asta înseamnă un produs final mult mai curat pentru consumator. Când ai performanță ai și trasabilitate, ai control și aceste lucruri se răsfrâng în calitatea și siguranța alimentară pe care o are consumatorul la final”, spune Cristian Tudor.

Acesta precizează faptul că în agricultura verticală de tip indoor nu se folosesc deloc pesticide, iar cantitatea de apă folosită este cu 95,5% mai puțină decât în orice alt tip de agricultură. Totodată, nu este nevoie de tratamente împotriva dăunătorilor. 

”Controlăm totul cap coadă la nivel de știință de ce nevoi are planta și avem și o calitate și o cantitate, sunt de sute de ori mai performante decât culturile clasice. Cel mai bine să găsești forme în care să ai control ca să poți scoate o cultură eficientă și să fii competitiv”, spune Cristian Tudor, convins să această competitivitate și în rândul agricultorilor tradiționali va fi adusă de schimbul de generații și de tinerii cărora le va fi mult mai ușor să se adapteze la tehnologiile actuale care câștigă teren și în documentul agricol.

”Vom vedea niște schimbări majore”, este convingerea lui.

*Interviul a fost realizat la TechHub Bucharest.