O lume într-un restaurant: antreprenoarea din Oradea care și-a îndeplinit visul

În filmele și serialele care au un personaj ce este chef vedem cum, la un moment dat, un client spune că mâncarea a fost delicioasă și și-ar dori să complimenteze bucătarul care a pregătit-o. Mai vedem cum acesta vine din „templul” său la masa clienților, primește aprecierile și se întoarce fericit la treabă, mândru de faptul că a reușit, din nou, să ofere tot ce știe și că a făcut alegerea potrivită în ceea ce privește profesia aleasă.

Dacă sunteți din Oradea sau vreodată ajungeți prin oraș, există un bistro unde dacă veți dori să complimentați bucătarul pentru preparate, veți descoperi că acesta este și unul dintre cei doi antreprenori din spatele afacerii. 

Visul transformat în realitate

Carmen Chiș a deschis firma Lamigadi, care deține două restaurante în Oradea, alături de partenera sa de afaceri, Larisa Potre, în 2018, ajungând să-și îndeplinească visul pe care-l avea de peste 15 ani de când lucra în domeniul HoReCa.

”Lucrez în HoReCa de la 17 ani, am 36 de ani acum. Am început ca ospătar, am continuat timp de patru ani în Spania, unde am lucrat ca ospătar, barman și ulterior în bucătărie. M-am reîntors în țară, unde am lucrat iar ca ospătar și barman, apoi 6 ani ca manager pe patru locații din oraș. Am deschis trei, pe cea de-a patra am preluat-o când am început ca și manager”, își începe povestea de antreprenoriat Carmen Chiș.

A încercat să „fugă” de HoReCa dorind să se specializeze în diverse alte domenii – Medicină, Psihologie, a făcut chiar și cursuri de manichiură-pedichiură sau de cosmetică - , însă dorința de a ajunge, într-o zi, să aibă propria afacere de profil a fost mai puternică decât orice altceva și „firul” care a tras-o mereu spre acest domeniu.

Atât de mult încât odată ce a reușit să deschidă prima locație controlată prin propria firmă, vreme de vreun an de zile s-a trezit cu noaptea-n cap pentru a merge la restaurant și s-a întors seara târziu, după ce totul era pus la punct pentru următoarea zi.

”Am deschis restaurantul doar eu cu asociata mea. Eu am lucrat în bucătărie, ea lucra pe sală. Timp de aproape un an. Zilnic”, spune Carmen.

O lume într-un restaurant

Și chiar dacă între timp au ajuns la o echipă de 20 de oameni, pentru Carmen, abia 2022 este primul an în care nu mai lucrează și în bucătărie și se ocupă doar de chestiunile administrative.

”Nu o văd ca pe o afacere. Este o chestie pe care o fac în fiecare zi din inerție. Asta este lumea mea, o lume pe care am construit-o în jurul meu”, completează Carmen, recunoscând faptul că în cei patru ani de când a ajuns să aibă restaurantul a făcut destul de multe sacrificii.

”Am renunțat la absolut tot, la prieteni la familie”, adaugă ea cu emoție, precizând că acum, restaurantele și echipa sunt ca o familie și că în fiecare zi se trezește cu un scop.

”Eu am creat o lume aici. Și atunci când îți creezi o lume e ca atunci când își creezi o familie: absolut toate lucrurile vin de la sine”, mai spune Carmen Chiș.

Un lider, nu un șef

Și deși este convinsă că lucrurile pe care știe să le facă cel mai bine sunt să fie barman, ospătar și bucătăreasă, în acești ani de lucru în HoreCa a mai învățat o lecție foarte importantă pentru orice antreprenor. ”Am învățat că trebuie să fii un lider, nu să fii un șef. Oamenii au nevoie de un om care să-i înțeleagă și nu neapărat de un șef care să le spună ce au de făcut”. 

A văzut cel mai bine acest lucru în experiența de lucru din Spania. ”Șeful lucrează cot la cot cu angajatul. În schimb, la noi, în foarte puține locuri am întâlnit chestia asta, ca șeful să lucreze cot la cot cu angajații”.

Tocmai de aceea, în acești ani a continuat să acopere, dacă a fost nevoie, și alte posturi din restaurant, chiar dacă ea era proprietarul.

”Am muncit și nu mi-am pierdut încrederea. Am știut că pot să fac asta, că am experiența în spate. Nu e niciun motiv ca să-mi fie rușine că sunt eu în bucătărie. Și așa va fi și de acum înainte. Nu mi-e rușine că sunt eu în bucătărie, sau la bar, sau că trebuie să le ajut pe fete. Indiferent ce-ar fi, muncesc în continuare”, declară Carmen Chiș.  

Pentru că între timp au ajuns să aibă două locații în portofoliu, una în zona Dacia, cealaltă în zona Nufărul din Oradea, Carmen și Larisa și-au împărțit administrarea acestora, fiecare ocupându-se de dezvoltarea unui restaurant. 

De la frustrare, la soluții

Cum au trecut de pandemie, având în vedere faptul că sectorul ospitalității a fost unul dintre cele mai afectate? „A fost frustrant”, spune Carmen, având în vedere faptul că abia reușiseră să pună pe picioare un restaurant, se gândeau la renovări și noi investiții.

Au reușit, totuși, să treacă de această perioadă trimițând câțiva angajați în șomaj tehnic vreme de o lună, fără a concedia, însă, nicio persoană din echipă. 

”A fost frustrant dar am înțeles că sunt niște probleme peste care trebuie să trecem și cărora să le găsim rezolvare. Dacă stăteam acasă să plâng nu rezolvam nimic. Am lucrat foarte mult, am stat aici de dimineață până seara, am căutat variante, am căutat soluții, am căutat să împărțim fiecare bănuț ca să ajungă pentru toată lumea și să ținem afacerea pe linia de plutire”, explică antreprenoarea.

Carmen menționează faptul că, alături de Larisa, a pornit firma investind economiile, iar pentru renovarea locațiilor au reinvestit profitul și au apelat și la credite bancare.

Când o ușă se închide, alta se deschide

Nu a fost, totuși, atât de simplu să acceseze finanțare externă. ”Multe uși ni s-au închis, pentru că suntem HoReCa, că nu am fost pe plus. A fost dificil, iar pentru cealaltă locație, din Nufărul, chiar era greu să reușim fără un ajutor financiar din partea cuiva”, afirmă cofondatoarea Lamigadi. 

Într-un final, au găsit susținerea de care aveau nevoie. ”Cei de la Patria Bank chiar ne-au ajutat. Au fost cam singurii de pe piață care au zis «ok, haideți să vedem ce putem face pentru voi, cum vă putem ajuta»”, menționează Carmen Chiș. 

În plus, au avut nevoie de o finanțare și pentru a contracara efectele pandemiei. ”Erau cheltuielile foarte mari, iar având în vedere pandemia, au scăzut foarte mult veniturile, am încercat livrările, dar până am învățat noi partea asta și ne-am pus la punct a durat puțin, nu s-a întâmplat de pe o zi pe alta. La acel moment, din dorința de a păstra personalul și de a merge mai departe, am simțit nevoia de a căuta o finanțare”, mai spune Carmen.

Antreprenoarea menționează faptul că, alături de asociata ei, mai au în plan o serie de investiții în modernizarea celor două localuri, atât până la finalul anului în curs, cât și în 2023. Și deși și-ar dori ca acestea să poată fi făcute din proprii bani, recunoaște că un credit este un ajutor necesar când nu ai ”robinetul deschis non-stop”.

Sacrificii și recompense

Uitându-se în spate la tot parcursul său profesional, Carmen are și un sfat pentru orice viitor antreprenor: ”Să muncească. Să muncească și să nu se dea bătut. Să se trezească în fiecare dimineață și să facă ceea ce simte el că e nevoie să facă. Să muncească chiar dacă are 0 lei în buzunar, să muncească în continuare. Așa am făcut și eu. Am muncit și în momentul în care am văzut că nu am lei în buzunar, am venit la birou, m-am dus în bucătărie și am zis, ok, hai să vedem ce rețetă pot crea astăzi cu cât am”.



Citeste si