OLX, categorie de locuri de muncă destinată recrutării persoanelor cu dizabilități

Persoanele cu dizabilități se confruntă cu bariere în accesarea serviciilor comune, precum sănătatea, educația, posibilitatea de angajare, transportul și accesul la informație. Peste tot în lume, în mod curent, persoanele cu dizabilități se află în imposibilitatea de a participa activ la viața economică, înregistrează rate mari ale sărăciei, în cadrul unor condiții nesigure de viață și de muncă.

OLX susține integrarea persoanelor cu dizabilități pe piața muncii, lansând în această lună o categorie specială destinată recrutării acestor persoane. Cu acest demers, OLX încurajează ameliorarea situației persoanelor cu dizabilități în relație cu munca prin susținerea angajatorilor în procesul de recrutare, precum și prin crearea unei categorii speciale în care persoanele cu dizabilități să poată urmări în orice moment ofertele de muncă active din toată țara.

Pentru a încuraja recrutarea, postarea va fi gratuită în această categorie, iar platforma OLX va dezvolta o serie de resurse menite să informeze publicul cu privire la acest subiect.

Din experiența anterioară pe piața de recrutare, specialiștii OLX arată că majoritatea angajatorilor mari, mai ales din zona de retail și BPO, sunt interesați de angajarea persoanelor cu dizabilități, însă în rândul angajatorilor mici și mijlocii interesul este foarte scăzut.

”Credem că este foarte important ca angajatorii să se orienteze către acest segment deoarece este o categorie care poate oferi un potențial neexploatat până acum. Recrutarea persoanelor cu dizabilități are un impact major asupra societății și, implicit, asupra companiilor deschise să facă asta, cu efecte precum productivitate ridicată, rată mai mare de retenție a angajaților, precum și o mai mare diversitate la locul de muncă, astfel încât se utilizează o varietate mai mare de perspective și soluții. Primul pas pe care platforma de recrutare OLX îl face în susținerea integrării pe piața forței de muncă a persoanelor cu dizabilități este crearea unei categorii speciale destinate angajării acestora și agregarea cât mai multor oferte de muncă pentru această categorie, de la un număr cât mai mare de angajatori. Avem încredere că demersul nostru va fi sprijinit de companii din toată țara”, declară Aida Ionescu, Head of Operations OLX.

Persoanele cu dizabilități în piața muncii: de la dificultăți la oportunități

Circa un miliard de persoane din întreaga lume au un handicap, ceea ce înseamnă că aproximativ 15% din populația globului se confruntă cu o dizabilitate.

La nivelul statelor membre ale Uniunii Europene, circa 100 de milioane de persoane au o dizabilitate, iar statisticile arată că 29 milioane dintre acestea trăiesc în condiții de sărăcie și excludere socială.

Unul dintre cele mai importante motive care duce la o situație financiară precară este acela că persoanele cu dizabilități au mult mai puține șanse să își găsească un loc de muncă decât persoanele fără dizabilități. De altfel, un raport al European Disability Forum arată că, în medie, doar jumătate (50,8%) dintre persoanele cu dizabilități ocupă un loc de muncă, față de 74,8% dintre persoanele fără dizabilități.

Datele nu includ persoanele cu dizabilități care trăiesc în instituții, ceea ce înseamnă că, în realitate, există o proporție și mai mare a celor fără loc de muncă. Valori peste media UE, în ceea ce privește rata penetrare a persoanelor cu dizabilități în piața muncii, se înregistrează în țări precum Estonia, Lituania, Olanda, Danemarca, Portugalia, UK, Franța, ș.a. La polul opus, cele mai mici procente sunt în Irlanda, Croația, Malta și Grecia.

Situația persoanelor cu dizabilități în România

În 2020, numărul total de persoane cu dizabilităţi din România depășește 852.500 de persoane, potrivit datelor Autorității Naționale pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilități, Copii și Adopții (ANDPDCA), iar aproximativ 50% dintre aceștia au vârsta potrivită pentru a munci.

Dacă raportăm la populația totală a României, rezultă că aproximativ 4% dintre români au dizabilități. Din totalul persoanelor cu dizabilități, 97,95 % (circa 835.000 persoane) se află în îngrijirea familiilor sau trăiesc independent (neinstituţionalizate) şi 2,05% (17.500 persoane) se află în instituţiile publice rezidenţiale de asistenţă socială.

Județele cu cele mai multe persoane cu dizabilități sunt: București - 72.607 persoane, Prahova - 37.795 persoane, Argeș - 32.402 persoane, Iași - 28.817 persoane, Cluj – 28.546 persoane. La polul opus, județele cu cel mai mic număr de persoane cu dizabilități sunt: Covasna - 6.345 persoane, Tulcea - 9.759 persoane, Ialomița - 10.127 persoane, Giurgiu - 10.808 persoane.

Numărul persoanelor cu dizabilități este în creștere de la an la an în țara noastră. Astfel, comparativ cu anul 2016, de exemplu, când erau 768.400 de persoane cu handicap, în 2020 această cifră a crescut cu peste 10% (la 852.500 de persoane). De altfel, doar în ultimul an, numărul persoanelor cu dizabilități a crescut cu peste 26.000, de la circa 826.200 de persoane, câte erau în 2019.

Doar 17% dintre românii cu dizabilități (cu vârsta potrivită pentru a munci) au un job

Statisticile disponibile arată că doar 43.000 de persoane cu dizabilități au un loc de muncă în România, potrivit datelor ANDPDCA. Ținând cont că din numărul total de persoane cu handicap înregistrate oficial la acea data (826.200 de români), aproape jumătate aveau vârstă de muncă (417.000), iar dintre acestea din urmă 167.000 de persoane erau înregistrate cu handicap de grad I și II (fiind, astfel, în imposibilitate de a munci), rezultă că doar 17% dintre acestea erau intrate în piața muncii.

Cei mai mulți dintre românii cu dizabilități care reușesc să intre pe piața muncii lucrează în sistemul privat, cu normă întreagă.

În anii trecuți, în intervalul 2014-2017, datele oficiale ale ANDPDCA, arată că cifra persoanelor cu handicap care aveau un loc de muncă înregistra ușoare creșteri, de la an la an. Astfel, dacă în 2014, numărul persoanelor cu handicap era de circa 30.300, în 2015 avea să urce la 31.700 de persoane, apoi în 2016 la 32.350 de persoane, iar în 2017 un număr de 35.600 de persoane cu handicap integrate în piața muncii.

La nivelul României, de asemenea, există mai multe studii și cercetări referitoare la impedimentele sau barierele pe care le întâmpină persoanele cu dizabilități în procesul de căutare, angajare și păstrare a unui loc de muncă. Cele mai des invocate sunt: accesibilitatea redusă până la și de la locul de muncă, lipsa unei acomodări la locul de muncă, tehnologii de acces învechite și reduse ca număr, precum și atitudinile bazate pe prejudecăți.

Însă, peste toate acestea, studiile arată că educația este cel mai mare predictor al ocupării. Sistemul educațional poate crea dezavantaje majore pentru persoanele cu dizabilități, prin lipsa școlarizării sau acceptarea părăsirii timpurii a școlii, dar și prin lipsa accesului la instruire tehnică, reabilitare vocațională și corelarea cu structura pieței.

De altfel, dreptul la educație al persoanelor cu dizabilități este reglementat prin lege și există alternative educaționale destinate acestora, însă numărul redus de servicii educaționale și distribuția lor geografică limitează accesul la educație al copiilor cu dizabilități.

Din statisticile oficiale ale ANDPDCA rezultă că în România, cele mai mari șanse de a-și găsi un loc de muncă le au persoanele cu un handicap somatic, urmate de cele cu handicap fizic și, mai apoi, auditiv. La polul opus, cel mai greu intră în piața muncii persoanele cu surdocecitate și cele cu boli rare.

Cum ar putea fi amplificată angajarea în rândul persoanelor cu dizabilități

”În primul rând, este nevoie de mai multă comunicare și colaborare între mediul de stat și cel privat. Apoi, este nevoie de educare și mai multă informare: pe de o parte impulsionarea companiilor private în ceea ce privește angajarea, integrarea și retenția persoanelor cu dizabilități, iar pe de altă parte susținerea și formarea persoanelor cu dizabilități, pentru a le asigura accesul pe piața muncii”, susține Aida Ionescu, Head of Operations OLX.

Convenția ONU privind dreptul persoanelor cu dizabilități, ratificată în România prin Legea 221/2010, abordează ocuparea ca pe unul dintre drepturile și libertățile omului. Astfel, toate țările membre ONU, inclusiv România, trebuie să ia măsuri care să permită exercitarea acestui drept, să asigure condiții favorabile de muncă, oportunități pe piața muncii, acces la servicii de ocupare, suport pentru angajare și protecție împotriva oricăror forme de discriminare.

Cel mai important, Codul Muncii din România interzice la stabilirea şi la acordarea salariului orice discriminare pe criterii de sex, orientare sexuală, caracteristici genetice, vârstă, apartenenţă naţională, rasă, culoare, etnie, religie, opţiune politică, origine socială, handicap, situaţie sau responsabilitate familială, apartenenţă ori activitate sindicală.

Ce trebuie să știe angajatorii

Potrivit legislației în vigoare în România, prin Legea 448/2006, autoritățile și instituțiile publice, persoanele juridice, publice sau private, care au cel puțin 50 de angajați, au obligația de a angaja persoane cu handicap într-un procent de cel puțin 4% din numărul total de angajați.

Cei care nu angajează persoane cu handicap în condițiile prevăzute, sunt obligați să plătească lunar către bugetul de stat o sumă reprezentând salariul de baza minim brut pe țară garantat în plata înmulțit cu numărul de locuri de muncă în care nu au angajat persoane cu handicap.

În plus, angajatorii din România care aleg să își completeze echipele angajând persoane cu dizabilități au nenumărate beneficii, printre care deduceri la calculul profitului, decontarea cheltuielilor pentru pregătirea și încadrarea în muncă a acestei categorii, precum și o subvenție financiară acordată de statul român.

Mai mult, recrutorii trebuie să știe că studiile arată că există o rată mai bună de retenție și un nivel de absenteism mai scăzut în rândul angajaților cu dizabilități.

Important de menționat este și faptul că persoanele cu dizabilități pot reprezenta o sursă importantă de forță de muncă pentru angajatorii din domeniile cu deficit de angajați, cum ar fi IT&C, retail, BPO și nu numai. Aceste domenii au fost afectate de efectele pandemiei de coronavirus, însă rămân printre sectoare care sunt în căutare de forță de muncă și care pot oferi cadrul necesar în care o persoană cu dizabilități să își poată desfășura activitatea.