Patronat: taxa pe lăcomia corporațiilor va afecta microîntreprinderile – vor apărea insolvențe

Astfel, IMM-urile sunt lovite atât de majorarea salariului minim pe economie, precum și de celelalte taxe, indirect, prin faptul că toate prețurile vor crește, spun reprezentanții patronatului IMM-urilor.

”CNIPMMR nu poate susține măsurile de suprataxare, deoarece au fost adoptate fără o fundamentare riguroasă, fără realizarea unui amplu studiu de impact, fără aplicarea Testului IMM, fără consultarea tuturor confederațiilor patronale reprezentative, fără respectarea principiilor fiscalității, aceste măsuri urmând a avea efecte negative asupra mediului de afaceri”, au declarat oficialii Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România.

Suprataxarea băncilor taie accesul la finanțare

Potrivit acestora, suprataxarea băncilor în funcţie de creşterea ROBOR va avea efecte negative asupra mediului de afaceri: băncile vor transfera costurile către clienți, accesul la creditul bancar va deveni mai dificil și costisitor pentru companii (în special pentru microintreprinderi), vor scădea creditele nou acordate, diminuând investițiile, consumul și creșterea economica.

”În condițiile în care inflația anuală este peste 3% (așa cum este previzionat pe parcursul anului 2019, valoarea liberă ROBOR cu maturitate la 3 luni nu poate fi sub 2% (pragul de referință care a intrat în vigoare), evoluția în ultimul deceniu a mediei ROBOR cu maturitate la 3 luni situându-se la 1pp (punct procentual) peste media inflației”, afirmă reprezentanții CNIPMMR.  

Microîntreprinderile vor suferi cel mai mult pe parcursul anului 2019 din perspectiva accesului la finanțare, deoarece ele au folosit la maxim potențialul creditului furnizor, dispun de cel mai puțin numerar și vor depinde de finanțarea bancară pentru continuarea activității, iar în contextul noilor reglementări fiscale o creștere a costului de finanțare pentru noile credite poate determina chiar intrarea în recesiune: insolvența multor companii mici. 

Suprataxarea băncilor va avea efecte negative și asupra persoanelor fizice (accesul la creditul bancar va deveni mai dificil și costisitor și pentru populație), deci și asupra consumului, dar și pentru statul român, care riscă costuri suplimentare cu serviciul datoriei publice.

Deja s-au propus efecte în acest sens: în data de 14.01.2019 s-au vândut titluri de stat de numai 248,8 milioane de lei, 62 % din volumul cerut de Ministerul Finanțelor Publice, de 400 de milioane, dintr-o emisune scadentă în iunie 2023, oferta băncilor fiind mai mică decât cea cerută, de numai 327 de milioane de lei, în schimb, dobânzile cerute de bănci au crescut, randamentul mediu fiind de 4,41% (maxim acceptat de 4,43%), față de cel înregistrat pentru aceeași scadență în 24 decembrie, de 4,34%, atunci, însă, băncile au subscris 925 de milioane de lei, cu peste 50% mai mult decât ceruse statul (600 de milioane de lei). Pe piața titlurilor de stat ratele de dobândă au crescut, avansul fiind mai pronunțat pe scadențele mediilungi: la 10 ani cu 17 puncte bază la 4,745%

Potrivit oficialilor patronatului IMM-urilor, taxa pe activele băncilor nu este, în alte ţări din UE, o metodă de acoperire a deficitului bugetar, ci un instrument de politică economică și de prevenire a riscurilor eventualelor crize, care a fost reglementata după lungi perioade de dezbatere publică și dupa analizarea impactului asupra mediului de afaceri. Aceștia dau și exemplul altor țări.

• Ungaria – exemplul unic de introducere a taxei pe activele bancare pentru acoperirea deficitului bugetar, până la apariția taxei românești, avea și cea mai mare taxă: 0,53% din active, depășită în România (0,5%).
• Islanda are o taxă de 0,376% pe pasivele bancare care depășesc o anumită sumă.
• Austria: taxează băncile în funcție de mărimea lor, cu 0,024 până la 0,029% pentru active mai mari de 300 de milioane de euro. După introducerea în 2011, a fost redusă.
• Franța, Germania și Suedia strâng banii de pe taxa pe activele bancare în fonduri cu care să întervină în cazul în care o bancă aflată în dificultate pune în pericol sistemul.
• Suedia: taxa de 0,036% pe activele bancare a fost introdusă după ce măsura a fost discutată inclusiv într-o sesiune specială a Grupului G20. Anual se strâng peste 250 de milioane de euro într-un fond de siguranţă pentru băncile în dificultate.
• Marea Britanie: Taxa pe cifra de afaceri a fost introdusă în 2011; se folosește taxa pe cifra de afaceri pentru a descuraja apetitul pentru risc al băncilor, de pildă prin atragerea de depozite la dobânzi prea mari.
• Polonia: taxa este de 0,44% pe active și a fost impusă în 2016 in ciuda avertismentelor băncii centrale și ale agențiilor de rating.

Suprataxarea în energie reduce investițiile

Suprataxarea companiilor din energie cu 2% pe cifra de afaceri va crește încasările la bugetul de stat, dar și costurile întreprinderilor și populației (se vor transfera costurile către clienți) și se va reduce volumul investițiilor, inclusiv diminuarea unor activități economice.

Această suprataxă creează deja probleme societăților care produc energie pe bază de cărbune, astfel cum însuși ministrul energiei a recunoscut cu ocazia discuțiilor avute cu reprezentanții minerilor greviști de la CE Oltenia, că se va strădui să o elimine.

Suprataxarea în telecomunicații crește costurile

Suprataxarea companiilor din telecomunicaţii cu 3% pe cifra de afaceri va crește încasările la bugetul de stat, dar și costurile întreprinderilor și populație - se vor transfera costurile către clienți, creșterea tarifelor către utilizatorii finali, ceea ce va reduce numărul de abonamente Internet și/sau servicii telecomunicații mobile.

Țintele privind digitalizarea Romaniei, introducerea tehnologiilor 5G, IoT, smart city, acoperirea zonelor ”albe” (fără acoperire cu servicii de Internet broadband) vor fi afectate, ceea ce va antrena frânarea creșterii economice viitoare a României.

De asemenea, va fi afectat mediul concurențial, deoarece în prezent, competiția pe piața serviciilor de telecomunicații este foarte intense, marjele de profit net ale celor mai mari dintre operatori situându-se la o medie de 5%, iar uneori fiind negative (în anumiți ani companiile înregistrează pierderi); dacă la acest mediu ultra-competitiv se adaugă o povară de 3% din cifra de afaceri, unii operatori dintre cei alternativi se vor închide, ceea ce va determina o scădere a veniturilor bugetare provenite din taxele și impozitele aferente salariilor celor care vor fi disponibilizați și un nou exod al personalului calificat către alte țări ale Uniunii Europene. 

OUG 114/2018 - măsuri aprobate

Prin Ordonanţa de Urgenţă nr. 114 din 28 decembrie 2018, au fost aprobate următoarele măsuri fiscal – bugetare, cu impact asupra mediului de afaceri:

- Suprataxarea băncilor în funcţie de creşterea ROBOR: “Instituţiile bancare sunt obligate la plata taxei pe active financiare, denumită în continuare taxa pe active, în situaţia în care media trimestrială ROBOR determinată potrivit art. 87 alin. (2) depăşeşte pragul de 2%, denumit în continuare prag de referinţă”;

- Suprataxarea companiilor din energie cu 2% pe cifra de afaceri: “Contribuţia bănească percepută de la titularii de licenţe în domeniul energiei electrice, al energiei electrice şi termice în cogenerare pentru componenta energia electrică, al gazelor naturale este egală cu 2% din cifra de afaceri realizată de aceştia din activităţile ce fac obiectul licenţelor acordate de ANRE, cifră de afaceri calculată conform reglementărilor ANRE aprobate prin ordin al preşedintelui ANRE cu avizul Comisiei Naţionale de Strategie şi Prognoză”;

- Suprataxarea companiilor din telecomunicaţii cu 3% pe cifra de afaceri: “Procentul prevăzut la alin. (1) şi (2) se stabileşte în cuantum de 3%, cu excepţia serviciilor poştale şi de curierat“;

- Salariul minim de 3.000 lei lunar pentru activitățile de construcţii și domeniile de producere a materialelor de construcţii: “Prin derogare de la prevederile art. 164 alin. (1) din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în perioada 1 ianuarie 2019 - 31 decembrie 2019, pentru domeniul construcţiilor, salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată se stabileşte în bani, fără a include sporuri şi alte adaosuri, la suma de 3.000 lei lunar, pentru un program normal de lucru în medie de 167,333 ore pe lună, reprezentând 17,928 lei/oră”;

- Limitarea activităţilor cu caracter ocazional desfăşurate de zilieri: “O persoană nu poate presta activităţi în regim zilier mai mult de 120 de zile în decursul unui an calendaristic, indiferent de numărul de beneficiari, cu excepţia zilierilor care prestează activităţi în domeniul creşterii animalelor în sistem extensiv prin păşunatul sezonier al ovinelor, bovinelor, cabalinelor, activităţi sezoniere în cadrul grădinilor botanice aflate în subordinea universităţilor acreditate, precum şi în domeniul viticol, pentru care perioada poate fi de 180 de zile în decursul unui an calendaristic. Beneficiarul nu poate utiliza o persoana mai mult de 25 de zile calendaristice în mod continuu în activităţile de tip zilier". “Munca necalificată cu caracter ocazional se poate presta în următoarele domenii prevăzute în Clasificarea activităţilor din economia naţională, actualizată: a) agricultură, vânătoare şi servicii anexe - diviziunea 01; b) silvicultură, cu excepţia exploatări forestiere - diviziunea 02; c) pescuit şi acvacultură - diviziunea 03;"

Prin Hotărârea Guvernului nr. 937/2018 s-a majorat salariul minim: 

- salariul minim brut pe țară este în cuantum de 2.080 de lei (majorat de la 1.900 de lei); 

- salariul minim brut pentru posturile ce necesită studii superioare, dacă angajatul are o vechime minimă de un an în domeniul studiilor respective este de 2.350 de lei.

Sondaj supraimpozitare - ce cred micii antreprenori

În perioada 10-17.01.2019, Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR) a realizat Testul IMM privind măsurile recent adoptate (măsurile de suprataxare a băncilor, a companiilor din energie şi telecomunicaţii, creșterea salariului minim și limitarea activităţilor zilierilor), sub forma unui sondaj on-line la care au fost 387 de respondenți. Din documentul de la finalul materialului puteți afla părerea micilor antreprenori referitor la impctul pe care-l va avea OUG 114/2018 în rândul IMM-urilor din România. 

Sondaj privind evaluarea măsurilor de suprataxare a băncilor, a companiilor din energie şi telecomunicaţii,... by Oana Cosman on Scribd