Moara cu tutun: fără foc și fără fum

Centrul de cercetare-dezoltare și fabrica Philip Morris International (PMI) sunt la ieșirea din Neuchatel spre Laussane. Pe drum, câteva mașini trec fără prea multă grabă. Câte un firicel de fum din două coșuri ale fabricii te fac să îți dai seama că acolo se fabrică țigarete: tradiționale și cele ale ”viitorului”, așa cum aveau să ne spună reprezentanții companiei, unul dintre cei mai mari jucători de pe piața tutunului la nivel mondial.

Deși fabrica a fost deschisă în 1963, într-o clădire care găzduise înainte o moară, centrul de R&D – denumit The Cube -, este o investiție din 2009 și a fost construit special pentru dezvoltarea unei singure linii de produse din cadrul companiei: IQOS.

Dispozitivul și țigările heets care-l însoțesc doresc să ofere o alternativă la țigările clasice. Spre deosebire de acestea, dispozitivul îi oferă unui fumător gustul de tutun și nicotina necesare prin încălzirea produselor din tutun. Astfel, tehnologia din spatele IQOS pe care compania o promovează sub denumirea heat-not-burn, elimină arderea, fumul și scrumul asociate țigărilor tradiționale.

Cubul, așa cum este denumit centrul de R&D al Philip Morris de la Neuchatel, este singurul pe care compania îl deține în acest moment (reprezentanții PMI au precizat faptul că mai colaborează cu un centru de R&D din Singapore pentru dezvoltarea produselor smoke-free) și este destinat, exclusiv cercetării și dezvoltării produselor din tutun încălzit, așa cum este cazul heets și al dispozitivului IQOS.

De altfel, chiar la o privire rapidă a denumirii zonelor din centru te frapează faptul că lipsește un element important: Apă, Pământ, Vânt. Fără Foc. ”De ce?”, îi întreb pe ghizii noștri, intuind puțin răspunsul. ”Pentru că în acest centru facem R&D doar pentru pentru produse heat-not-burn”, spun ei.

Cubul găzduiește aproximativ 400 de angajați, majoritatea veniți din industria pharma. Chiar ghizii noștri de la PMI, Nuno Fazenda – Program Manager Scientific Engagement și fost angajat în domeniul medical – și Julia Shpeter – Manager Market Campaign Activation -, compară Cubul cu un centru pentru cercetare medicală mai mult decât cu un centru R&D pentru industria tutunului.

Asta pentru că în centrul din Neuchatel, PMI are laboratoare în care testează diverse aspecte ale dezvoltării tehnologiei din spatele IQOS: prototiparea, chimia (aerosolii - device-ul nu eliberează fum de țigară, ci un vapor, pentru că 80% din produs este apă și glicerină), toxicologia (măsoară cât de toxici sunt compușii din Heets, mutagenii și genotoxinele).

”Ne axăm pe dezvoltarea unor produse cu potențial de risc redus (produse din tutun care se consumă prin încălzire și nu prin ardere – n.red.), dar care sunt bine primite de către clienți. Totodată, ne folosim de știință pentru a întări ceea ce comunicăm. Este foarte important pentru noi să facem declarații pe care ni le permit datele științifice , mai ales în contextul în care industria suferă de o lipsă de credibilitate”, afirmă Nuno Fazenda.

Iar cercetarea PMI pentru produsele de tip heat-not-burn se traduce, pe lângă mii de studii pe care compania le pune la dispoziția publicului, în cifre: 3 miliarde de dolari au fost investiți până acum doar în cercetare și product development.

”Avem nevoie de opțiuni pentru fumători, de alternative care aduc ceva mai multă siguranță”, a mai spus Nuno Fazenda.

”Fumul de țigară conține peste 6.000 de compuși, marea majoritate fiind formați în momentul în care se arde tutunul. În cazul IQOS se eliberează un vapor care conține nicotină. Nu este combustie pentru că nu se atinge temperatura pentru ardere”, a precizat reprezentantul PMI, începând să facă o trecere în revistă a stadiilor cercetării în cazul IQOS până la ieșirea pe piață a produsului.

Totul începe cu analiza compoziției chimice a aerosolilor pentru a stabili clar că nivelul compușilor toxici este mai mic comparativ cu cel al țigărilor clasice. Pentru a realiza aceste analize, produsele heets, sunt testate în așa zisele smoking machines iar rezultatele trebuie să fie în conformitate cu cerințele diverselor organizații de profil: ISO, FDA, World Heath Organization.

”Trebuie să reducem drastic nivelul compușilor toxici”, adaugă Fazenda.

Următorul pas în dezvoltarea produselor din tutun este reprezentat de studiile non-clinice - adică farmacocinetice (în farma, această ramură se ocupă cu studiul diferitelor etape ale metabolismului medicamentelor în organism: absorbție, distribuție, transformare și eliminare a medicamentelor din organism).

”Această etapă este importantă pentru acceptabilitatea produsului”, a mai precizat Nuno Fazenda.

Urmează studiile clinice, unde se măsoară expunerea la diverși compuși și se fac teste pe grupuri țintă: se măsoară spirometria (aerul expirat după 1 secundă), se măsoară intenția de a folosi produsele (maximum intent to use pentru fumători și minimum intent to use pentru nefumători), sau consumul de tutun.

”Scopul nostru este de a atrage fumători, să le oferim o alternativă. Nu ne propunem să atragem non-fumători sau foști fumători. Nu acesta este scopul nostru, iar organizații precum FDA se uită foarte atent la aceste lucruri”, a adăugat reprezentantul PMI.

În acest moment, studiile realizate de PMI pe baza chestionarelor au arătat faptul că, la nivelul Statelor Unite, intenția de a folosi IQOS este de sub 5% în ceea ce privește foștii fumători și de sub 1% pentru cei care nu au fumat vreodată

”Folosim tehnologia pentru a schimba industria tutunului, scopul nostru final fiind livrarea unui produs care să fie acceptat de fumători și să reducă riscul. Căutăm o soluție de compromis”, a mai spus Nuno Fazenda.

De aceea, PMI mizează, surprinzător, pe ajutorul medicilor și guvernelor din țările în care au introdus sau doresc să introducă vânzarea dispozitivelor IQOS. ”Dacă te ajută guvernele și instituțiile poți convinge lumea să renunțe la țigările normale pentru produsele smoke-free”, declară acesta.

În anii '60 reclamele la țigările Camel vorbeau despre faptul că doctorii recomandă un pachet de țigări pe zi. Era epoca de dinainte de a face legătura clară dintre cancer și țigări. Astăzi, reprezentanții Philip Morris spun că în Marea Britanie doctorii au început să le recomande fumătorilor trecerea la dispozitive de tipul IQOS.  Acolo, din cei 7,5 milioane de fumători, aproximativ 3 milioane de persoane folosesc dispozitive de tip e-cigarette.

”E nevoie de o schimbare de mentalitate pentru ca lumea să îmbrățiseze o categorie nouă de produse”, adaugă Fazenda.

Cu toate acestea, nu toate țările pe care producătorul de tutun le vizează îmbrățisează viziunea pe care o propune acum compania. În timpul vizitei noastre la Neuchatel, Philip Morris a privit aviz negativ din partea FDA, neputând intra, cel puțin pentru moment, pe piața americană (compania depusese două cereri pentru piața americană: ca să poată intra, legal, pe piață cu produsele heat-not-burn, la finalul verii trecute, și pentru a putea comunica mesajele pentru produse cu risc redus, cerere depusă în luna decembrie 2016).

PMI a lansat IQOS în 2014, prima țară aleasă fiind Japonia. Acum, în Japonia este brandul numărul 1 din portofoliu, cu o cotă de piață de 14,6% la nivel național în al treilea trimestru din 2017. Însă piața vedetă a companiei este Coreea de Sud, acolo unde IQOS și heets au fost lansate în luna mai a anului trecut și au ajuns la o cotă de piață de 2,5% în T3 2017, de la 0,2% în al doilea trimestru al anului trecut, precum și la o rată de conversie de 83%.   

Astfel, compania își propune la la finalul acestui an să ajungă să producă 100 de miliarde de țigarete heets, urmând ca în 2025 și livreze anual peste 250 de miliarde de heets-uri. În 2025, vor exista un miliard de fumători în toată lumea, dintre care 152 de milioane vor consuma produse Philip Morris, așa cum previzionează reprezentanții companiei care citează un studiu al Organizației Mondiale a Sănătății.

Philip Morris International intenționează să atragă un număr de peste 40 de milioane dintre aceștia către produsele heat-not-burn ca IQOS - în acest moment sunt circa 4 milioane de persoane care folosesc IQOS. Totodată, 95 de milioane de fumători vor consuma în continuare țigarete normale, în timp ce 19 milioane de oameni vor renunța complet la fumat, spun studiile companiei. 

Reprezentanții PMI vorbesc despre un proces gradual de a face lumea să renunțe la țigările normale, iar pentru a-și pune în practică planurile au demarat în 2017 o proces amplu de construcție a unor fabrici noi, destinate doar producției heets-urilor, sau de reconversie a fabricilor deja existente în portofoliu prin adăugarea liniilor pentru noile produse care încălzesc tutunul. În total, o investiție de aproximativ 1,7 miliarde de euro.

Prima dintre fabricile care au primit noi linii de producție este, poate deloc întâmplător, cea din Neuchatel, prima pe care Philip Morris a deschis-o pe pământ european.

În zona de tocare a tutunului e un miros dulceag care îmi amintește de verile în care mergeam la bunica de la Călmățuiu de Sus (jud. Teleorman) și vedeam sute de frunze de tutun prinse cu sfori și aliniate frumos prin curțile oamenilor.

Urmează zona în care se fac, efectiv, heets-urile și unde se ambalează pachetele pentru a lua drumul Elveției sau Japoniei. Miroase puternic a mentol și aflăm că este aroma preferată a japonezilor. ”Cu cât mai mult, cu atât mai bine”, spun ghizii care ne conduc cu grijă prin fabrică. Nu trebuie să pierdem ceva prin liniile de asamblare sau să le încurcăm munca vreunuia dintre cei 7 roboți care lucrează acolo.

Fabrica este dotată cu două linii de producție pentru heets, o investiție în valoare de circa 30 de milioane de franci elvețieni.

”Tehnologia de producție a IQOS este mult mai costisitoare decât cea pentru producția țigaretelor tradiționale. În primul rând pentru că echipamentele sunt mult mai scumpe: se fac special pentru noi. În plus, reconversia fabricilor este mai scumpă pentru că liniile de producție sunt mai înalte. Nu în ultimul rând, activitatea de cercetare și patentele necesare sunt mai scumpe”, îmi spune Alexandra Olaru, director Corporate Affairs în cadrul Philip Morris Trading, compania locală a gigantului din industria tutunului.

O țigaretă este compusă din tutun și câteva filtre: un biopolimer –amidon – folosit pentru răcirea aerosolului, folie de aluminiu care te împiedică să-i dai foc ca unei țigări normale, unul din plastic și unul similar cu cel al țigaretelor normale.

 ”Pe partea dreaptă vedeți trecutul, pe stânga prezentul și viitorul”, spun reprezentanții PMI, în timp ce trec pe lângă linia de producție a țigărilor tradiționale.

Iar viitorul se traduce prin construcția de la zero a unei fabrici pentru rezervele de tutun care se folosesc cu IQOS în Germania, conversia fabricilor din România (o investiție în valoare de 490 de milioane de euro), Grecia, Rusia și, cel mai recent, Coreea (care va necesit 420 de milioane de dolari), dar și în extinderea fabricii din Italia, din Bologna, cea mai mare și modernă unitate de producție pentru heets în acest moment.