Raport de țară 2020: spre ce ne uităm în politica economică în următoarele 12 luni

Raportul a reflectat următoarele aspecte importante: 

- Lipsa unor eforturi susținute de reformă, creșterea deficitului bugetar și a deficitului de cont curent pun în pericol sustenabilitatea creșterii economice a României. Lipsa unor eforturi susținute de reformă, creșterea deficitului bugetar și a deficitului de cont curent pune în pericol sustenabilitatea creșterii economice a României.

- Economia continuă să crească, chiar dacă într-un ritm mai lent. PIB-ul real a continuat să crească puternic în 2019, ajungând la 4,1 %, pe fondul consumului privat și al acțiunii favorizante a investițiilor. Se preconizează o ușoară diminuare a creșterii, la 3,6 % în 2020 și, respectiv, la 3,3 % în 2021".

- Cererea internă continuă să se mențină la un nivel ridicat pe fondul măsurilor fiscale adoptate, ceea ce adâncește și mai mult deficitul de cont curent. pe fondul consumului privat ridicat, mult peste volumul exporturilor, se estimează că deficitul de cont curent se va deteriora, ajungând la 5,1 % în 2019, urmând apoi să crească la 5,4 % în 2021.

- Situația de pe piața forței de muncă a continuat să fie tensionată și persistă probleme semnificative la acest capitol. Rata foarte scăzută de participare la forța de muncă și scăderea populației active ca urmare a schimbărilor demografice, inclusiv a emigrării, au dus la o penurie de forță de muncă și de lucrători calificați și la neconcordanțe între cererea și oferta de locuri de muncă și de competențe.

- Deficitul public a continuat să crească, impulsionat de cheltuielile curente, depășind în 2019 pragul de 3 % din PIB prevăzut în tratat. Se preconizează că va crește în continuare, în special din cauza indexării cu 40 % a pensiilor, prevăzută pentru septembrie 2020.

- Sectorul bancar a rămas solid, dar activitatea de intermediere financiară are o pondere scăzută.

- Investițiile insuficiente afectează potențialul economiei de a se apropia de nivelurile din UE. Calitatea și fiabilitatea rețelelor rutiere și feroviare sunt slabe. Investițiile în infrastructuri durabile de transport, de energie și de mediu (pentru deșeuri, ape reziduale și poluarea aerului) sunt insuficiente. 

România a realizat progrese limitate în ceea ce privește punerea în aplicare a recomandărilor specifice țării care i-au fost adresate în 2019.

S-au înregistrat progrese substanțiale în ceea ce privește:

• Protejarea stabilității financiare și a solidității sectorului bancar;
• Asigurarea viabilității pe termen lung a fondurilor de pensii din cadrul celui de al doilea pilon;
• Punerea în aplicare a Strategiei naționale în domeniul achizițiilor publice;

S-au înregistrat progrese limitate în următoarele domenii:

• Eforturile de consolidare a respectării obligațiilor fiscale și a colectării impozitelor;
• Îmbunătățirea calității și a caracterului incluziv al educației;
• Sporirea gradului de acoperire și a calității serviciilor sociale;
• Îmbunătățirea dialogului social; Elaborarea unui mecanism de stabilire a salariului minim pe baza unor criterii obiective;
• Direcționarea investițiilor către domeniile cheie de politică și consolidarea ierarhizării în funcție de priorități a proiectelor de investiții publice și a pregătirii acestora;

Totodată, nu s-a înregistrat niciun progres în următoarele domenii:

• Asigurarea implementării cadrului bugetar național;
• Asigurarea sustenabilității sistemului public de pensii;
• Îmbunătățirea competențelor prin sporirea relevanței pe piața forței de muncă a educației și formării profesionale și a învățământului superior;
• Finalizarea reformei venitului minim de incluziune;
• Îmbunătățirea previzibilității procesului decizional;
• Îmbunătățirea guvernanței corporative a întreprinderilor de stat;

- Deficitul de cont curent este mare și s-a adâncit tot mai mult din 2014 până în prezent. În 2018 deficitul de cont curent a ajuns la 4,4 % din PIB și se estimează că în 2019 s-a deteriorat și mai mult, ajungând la 5,1 % din PIB.

- Creșterea costului unitar al muncii rămâne printre cele mai ridicate din UE, deși a început să se modereze. În pofida creșterii semnificative a productivității, care într-o anumită măsură este efectul faptului că nivelul inițial al acesteia a fost foarte mic, din 2016 majorările salariale au depășit cu mult creșterile productivității, ceea ce a condus la o creștere vizibil accelerată a costului unitar al muncii.

- Salariile din sectorul public și salariile minime au crescut rapid, ceea ce riscă să afecteze competitivitatea. Salariile din sectorul public au continuat să înregistreze în 2018 și 2019 o rată de creștere de două cifre. Dovezile empirice arată că sectorul public joacă un rol crucial în stabilirea salariilor în România, ceea ce poate antrena creșterea salariilor din sectorul privat și ar putea submina competitivitatea prin costuri. Majorările anuale efectuate de guvern ale salariului minim prevăzut de lege, care au început în 2015, au accentuat presiunile salariale și au accentuat efectul negativ potențial asupra competitivității.

- Imprevizibilitatea legislativă rămâne preocupantă. OUG nr. 114/2018, adoptată fără o evaluare a impactului sau o consultare a părților interesate, a introdus măsuri de amploare, cu un impact negativ asupra sectorului financiar și a investițiilor. Ordonanța a fost modificată prin alte trei ordonanțe de urgență în 2019 și 2020.

Problemele identificate în Recomandările de ţară  sunt în mare aceleasi cu cele din anul 2019 şi chiar din anii trecuți 2018, 2017 sau 2016. Măsurile susţinute de CNIPMMR, având în vedere Raportul de ţară pentru 2020 şi necesităţile pentru dezvoltarea socială şi economică a României, sunt împărţite pe 4 domenii:

a) Creşterea cu 40% a pensiilor care au o valoare de până în 800 lei (în jur de 1.800.000 pensionari), rezultând o medie de 300 de lei/lună creştere, reprezentând un efort bugetar de aproximativ 1,3 miliarde euro/an;

b) Creşterea cu 200 de lei/lună a pensiilor cu valoarea între 801-1500 lei (în jur de 1.930.000 pensionari), reprezentând un efort bugetar de aproximativ 965 milioane euro/an; 

c) Indexarea cu valorea inflaţiei a pensiilor care depăşesc 1500 lei (aproximativ 1.202.000 pensionari);

d) Îngheţarea valorii pensiilor care depăşesc 5.000 lei ( în jur de 10.000 pensionari) ;

e) Adoptarea de măsuri pentru rezolvarea ratei ridicate a tinerilor care nu sunt încadraţi profesional şi nu urmează niciun program educaţional sau de formare;

f) Elaborarea unei strategii naționale pentru Diaspora;

a) Necesitatea sustenabilității și orientării spre investiții a bugetului;

b) Aplicarea OUG nr. 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice în toate companiile de stat - în prezent de aproape 3 ani nu s-au realizat proceduri de selecţie pentru persoanele cu funcţii de conducere în cadrul companiilor de stat, fiind numiţi succesiv pentru perioade de câte 3 luni;

c) Măsuri pentru o bună utilizare a fondurilor UE şi a altor tipuri de sprijin financiar disponibile, creșterea gradului de absorbție;

a) Operaţionalizarea Consiliului Consultativ pentru Mediul de Afaceri de la nivelul Guvernului, pentru realizarea unei consultări reale cu antreprenorii privind modificările legislative şi a politicilor publice care influenţează mediul de afaceri:

b) Nemodificarea Codului Fiscal pentru o periaodă de 4 ani, în scopul asigurării unei predictibilităţi a strategiilor de afaceri;

a) Creșterile salariale ale bugetarilor nu trebuie să afecteze nivelul investițiilor și nu trebuie să fie mai mari decât acestea;

b) Digitalizarea administrației publice, cu restructurarea posturilor din administrația publică locală și centrală care întrețin nejustificat birocrația.