Review Assassin’s Creed: Valhalla - cel mai bun joc din serie

Din 2007 până în prezent, Ubisoft a lansat 11 titluri Assassin’s Creed, iar Valhalla este jocul cu numărul 12. Seria a avut o evoluție mixtă, iar interesul meu pentru aceste jocuri a cam dispărut după Black Flag și a reapărut cu Origins.

Valhalla mi-a stârnit interesul cu fiecare clip nou apărut (a ajutat și faptul că mă uit la The Last Kingdom pe Netflix) și am avut așteptări destul de ridicate, iar acum pot spune că mi le-a satisfăcut.

Poate cumva atipic pentru un joc cu vikingi, Valhalla este primul titlu al seriei în care personajul principal este femeie. În Odyssey îți puteai alege protagonistul (Kassandra sau Alexios), iar acum ai trei opțiuni (femeie, bărbat sau să lași jocul să aleagă pentru tine). Dacă lași jocul să aleagă atunci vei juca cu Eivor femeia. Totuși, vei avea ocazia și să-ți faci vikingul după chipul și asemănarea lui Ragnar, dacă dorești, ca să nimicești saxoni în stânga și-n dreapta și să cucerești Anglia.

Darby McDevitt este principalul scriitor al jocului (a mai scris Black Flag și Revelations) și asta se vede. Valhalla reprezintă întruchiparea visului oricărui fan al vikingilor și culturii nordice, îmbinând povești setate în lumea reală precum raid-urile prin Anglia, dar și povești mitice pe târâmul zeilor Asgard.

Assassin's Creed Valhalla se simte ca o colecție de proză scurtă cu același protagonist și cu un fir roșu. Ce vreau să zic este că există o poveste principală care urmărește evoluția lui Eivor și a relației cu „fratele” Sigurd, iar fiecare zonă din Anglia are o mini poveste cu început și sfârșit. Fiecare regiune are un fir narativ clasic cu intrigă, punct culminant și sfârșit. Unele sunt foarte bune, altele mai puțin, însă nu mi s-a părut niciuna o poveste proastă.

Există și o a treia dimensiune a poveștii, cea din afara Animusului, însă intervențiile din acest prezent, să-i spunem, sunt minore și te vei putea bucura de fantezia cu vikingi. De asemenea, trebuie să știi că este o poveste lungă ce-ți va lua cel puțin 50-55 de ore ca să o termini (asta daca nu faci multe misiuni și activități secundare). Dacă stai să explorezi lumea pe îndelete sigur îți va lua mai mult de 100 de ore de joc.

De asemenea, de-a lungul orelor de joc vei fi obligat să faci anumite alegeri narative care vor avea un impact asupra poveștii. Unele consecințe le vei vedea destul de repede, pe altele abia foarte târziu. De exemplu, dacă decizi să nu omori un anumit personaj acesta îți va spune un secret care-ți va ușura mult viața de-a lungul jocului.

Mi s-a părut ciudat când cei de la Ubisoft au anunțat că următorul titlu din serie va fi unul cu vikingi deoarece nu mi se părea că este chiar potrivit cu tema de asasini/stealth și nici în practică nu este. De aceea, cei care ar dori un titlu mai apropiat de jocul original probabil că nu vor aprecia prea mult Valhalla, dar cei care doresc un joc de acțiune vor fi mulțumiți. Asta nu înseamnă că nu poți face asasinări sau misiuni stealth, dar nici nu te obligă. Începi în Norvegia care este un fel de mini tuturial a tot ceea ce vei face în Anglia.

Imediat cum ajungi pe tărâm ai misiunea de-ați construi o așezare și de a face alianțe cu alți vikingi aflați în Anglia (fiii lui Ragnar Lothbrok, de ex). Și în alte titluri din trecut aveai posibilitatea de a-ți modifica baza, însă aici este o parte importanta din joc și se simte natural să vrei să-ți dezvolți așezarea. Și nu o faci degeaba deoarece vei avea posibilitatea să faci comerț, să-ți îmbunătățești armura și armele sau să recrutezi jomsvikings.

Curând după așezarea pe pământ englezesc vei avea parte și de primul raid și faci cunoștiință cu combatul care este...neîndemânatic, aș zice. Pe de o parte atacurile speciale și micile cutscene-uri arată excelent și sunt foarte violente. Vei vedea decapitări, retezări de membre și cut-scene-uri dureroase. Pe de altă parte, combatul normal poate părea mai puțin realist. De multe ori, cand sunt lovite, personajele, sar în direcții ciudate, exagerate. Voiam un sistem de luptă ceva mai realist, cu mișcări mai naturale și fără animații ciudățele, însă vestea bună este că m-am obișnuit cu el și spre final nu am mai fost deranjat de asta.

Pentru a face măcel ai la dispoziție mai multe tipuri de arme și pentru că ești viking poți folosi chiar și două în același timp. Inițial doar pe cele 1-handed apoi și pe cele 2-handed ca sulițele sau topoarele lungi. Fiecare armă are un atac special și combinarea lor duce la un stil de luptă diferit, ceea ce mi s-a părut foarte fain. Dar ai la dispoziție și mai multe tipuri de arcuri. Mi-aș fi dorit o diversitate mai mare de arme pe care să le găsești (am jucat mai mult de jumătate din joc cu același topor de la început, pe care l-am îmbunătățit, deoarece nu am găsit alte arme). Pro tip: dacă vrei să încerci mai multe arme le poți cumpăra de la vendor apoi să le îmbunătățești la blacksmith, însă ține minte că nu le poți vinde înapoi dacă nu-ți place.

De asemenea, a fost implementat un sistem de stamina, astfel, atunci când folosești atacuri grele sau când te ferești consumi o parte din ea, ceea ce introduce un nivel de strategie în luptă și nu te vei putea scăpa de atacuri la nesfârșit doar rostogolindu-te.

Este un sistem dinamic în care poți să treci de la atacuri cu arcuri la cele melee foarte rapid și care nu se bazează doar pe contraatac, ca în trecut. Pe nivelul normal mi s-a părut destul de ușor, iar pe hard a început să prezinte o oarecare provocare, dar nu foarte mare.

Există și boși în joc și aceștia au mișcări speciale și pentru care trebuie să ai ceva strategie, însă aceste lupte nu sunt deosebit de complexe.

Pentru a-ți susține dezvoltarea ai și un sistem de skill-uri pe care le deblochezi prin atribuirea de puncte, pe care le obții în urma strângerii de experiență. Multe sunt skill-uri mici precum +2 critical sau +3 ranged damage, însă tot acolo sunt ascunse și abilitățile speciale precum permiterea folosirii a două arme 2 handed sau abilitatea de a trage cu mai multe săgeți în același timp. Este un sistem robust care m-a uimit prin complexitate. De asemenea, aceste skill-uri sunt folosite și pentru a crește nivelul de power al personajului și pentru a marca evoluția. Zonele din joc au un anumit nivel de power sugerat pe care să-l ai pentru explorare. Poți să-l ignori, însă îți va fi dificil să-ți învingi adversarii.

Totuși, spre deosebire de Odyssey, Valhalla nu este „grindy” și nu ești obligat să faci anumite misiuni ca să poți să continui povestea principală. Crești natural și la fiecare capitol ești suficient de puternic pentru a-l aborda. Există puțin grind în dezvoltarea așezării însă aceasta nu este crucială pentru poveste.

În joc există și mai multe puzzle-uri de mediu, să zic, unde trebuie să treci de uși blocate, să descoperi pasaje secrete ce ascund comori, armuri sau arme. Unele sunt destul de simple, altele au fost atât de complicate, încât am renunțat.

Tot de-a lungul teritoriului vei descoperi și cărți de unde vei învăța abilități speciale pentru atacuri de aproape sau de la depărtare. Și acestea sunt ascunse în spatele unor intrări secrete sau uși blocate. Aceste abilități sunt excelente și musai de folosit în luptă, iar fiecare utilizare consumă o parte din adrenalina pe care o dobândești luptându-te.

Cum ești un viking aflat în aventură, nu o să fii singur, la fel ca în titlurile anterioare, ci vei avea propriul tău clan cu care să mergi la luptă.

Astfel, aportul AI-ului prietenos este mult mai mare în Assassin’s Creed Valhalla decât în alte titluri. Vei putea face raiduri alături de ei și vei cuceri cetăți. Totuși, acest AI nu este extraordinar și de multe ori am văzut un adversar sau un aliat stând degeaba în mijlocului câmpului de luptă. De asemenea, mi-aș fi dorit ca raidurile să se soldeze și cu victime în rândul vikingilor. Nimeni nu moare, totul este ok, indiferent de cât de greu este raidul.

La fel ca și în alte titluri ai oamenii ordinului Templier pe care poți să-i vânezi, ai activități secundare ca pescuitul, vânatul, world events, concursuri de băut cu alți vikingi, concursuri de insulte în rime etc.

Nu putea fi un joc despre vikingi fără celebrele corăbii drakkar, ce au reprezentat cheia expansiunii vikinge. În joc vei putea folosi corabia să explorezi pământurile britanice, aceasta reprezintă un mijloc de transport rapid, poți face raiduri de pe corabie. De asemenea, există și un mod cinematic și le poți ordona vikingilor să cânte sau să spună povești în timp ce admiri peisajele britanice. Aceste bărci pot fi și personalizate cu tot felul de skin-uri pe care le poți cumpăra cu arginți sau pe care le poți găsi în lumea virtuală.

Apropo de personalizare, și Eivor este customizabil și poți schimba coafurile, barba și tatuajele. Și pentru că ești un viking, poți să te echipezi cu o armură, dar să bifezi opțiunea de a nu o arăta în joc și să alegi să-ți arăți tatuajele cu care te mândrești.

Pentru acest joc, Ubisoft a eliminat structura de misiuni secundare. Și mi se pare o idee foarte bună. Doar nu ai venit să invadezi un tărâm străin doar ca să aduni trei surcele pentru cineva, în schimbul unui argint. Drept urmare, jocul are world events, adică niște puncte colorate pe hartă ce-ți indică faptul că acolo vei putea găsi o comoară sau că s-ar putea ca altceva să se întâmple. Și este în ton cu motivul jocului, explorarea. În plus, aceste world events sunt total opționale și poți face doar misiunile principale. Aceste world events sunt misiuni mici, multe dintre ele amuzante sau prostuțe ce adaugă un pic de distracție lumii jocului.

Jocul arată foarte bine, iar peisajele și personajele arată extraordinar pe setări grafice înalte și la o rezoluție 1440p. Armurile lui Eivor sunt foarte bine realizate și detaliate și parcă simți greutatea acesteia atunci când personajul se mișcă. De asemenea, armele se simt diferit atât la nivel de animații, cât și la nivel vizual. Cutscene-urile arată și ele excelent și personajele sunt bine desenate, au propriul voice track și te adâncesc în poveste. M-au deranjat clipping-urile pe care le faceau părul sau barba cu armura și faptul că barba se îndoia în mod ciudat tocmai ca să intre în armură. De aceea, de multe ori am preferat să păstrez părul și barba scurte.

În plus, peisajele britanice sunt construite excelent și jocul arată aproape la fel de bine ca Red Dead Redemption 2 sau Ghost of Tsushima. Zonele sunt suficient de diferite cât să te facă să nu te simți la fel peste tot. Cent este foarte verde și deluroasă, iar East Anglia este răvășită de război cu multe zone defrișate, așezări distruse și arse.

Și la nivel audio stăm foarte bine. Voice actingul pentru Eivor este exelent: este natural și bine jucat și are un mic accent în engleză, similar cu cel pe care-l găsești la un nordic vorbind engleză. Efectele sonore sunt de calitate, la fel și muzica, dar cel mai mult mi-au plăcut melodiile nordice pe care le auzeam atunci când ieșeam cu barca la plimbare. Perfect.

Am rulat jocul pe PC pe un sistem format dintr-un procesor Ryzen 5 1500x, placă video Nvidia RTX 2080 Ti și 16 GB RAM și a rulat foarte bine pe setări Ultra/Very High cu 40-60 fps. Mi s-a părut ca a rulat mai bine ca Watch Dogs, însă am avut o problemă în sensul că după cam două ore de joc, Valhalla începea să sacadeze și să devină oribil de jucat. Rezolvarea? Am ieșit din joc apoi totul a revenit la normal. Totuși, în timpul testului, jocul a primit un patch și a rezolvat problema.

Am întâmpinat și bug-uri atât la nivel vizual, cât și audio și am avut parte și de câteva crash-uri, însă per total cred că este destul de șlefuit, iar experiența va deveni numai bună pe viitor. Totuși, am avut un bug amuzant/semi enervant. După un crash, o misiune s-a blocat și acum de fiecare când intru într-o nouă sesiune de joc aud aceleași replici pe care le spune Eivor. De ficare dată.

Assassin’s Creed Valhalla este un joc de acțiune reușit, o adăugire bine venită seriei, un suflu nou pentru universul creat de Ubisoft. Este un joc lung, plin de conținut, cu un fir narativ interesant și care nu te va plictisi. Dar cel mai important lucru pe care cred că acest joc îl realizează este să redea o poveste excelentă pentru cei interesați de vikingi, de cultura nordică, atât pe partea ancorată în realitate, dar și pe partea mitică.

La fel ca mulți alți gameri, am fost dezamăgit că Cyberpunk 2077 a fost amânat pentru 10 decembrie, dar acum mă bucur că multă lume are timp să încerce și să exploreze Assassin’s Creed: Valhalla, probabil cel mai bun titlu din serie.