Roxana Bojariu la "Adevărat sau Fals": Statisticile climatice sunt mai clare decât opiniile online

Episodul integral din "Adevărat sau Fals" poate fi urmărit dând click pe acest link.

Urmărește discuția cu Roxana Bojariu în clipul video de mai sus. Mai jos vom avea un rezumat al principalelor lucruri aflate.

Roxana Bojariu este șefa grupului de cercetare privind variabilitatea climatică din cadrul Administrației Naționale de Meteorologie (ANM). Ea studiază fenomenele climatice și schimbările care apar.

Cu ea am vrut să discutăm dincolo de manipulări, pentru a afla adevărul despre schimbările climatice. Dincolo de ceea ce zice unul sau alta online.

Florin Cașotă, editor start-up.ro și Project Manager VideoCorp a discutat cu specialista pe aceste tematici.

Iată principalele lucruri pe care le afli din interviul video cu Roxana Bojariu.

• Roxana Bojariu confirmă existența încălzirii globale, fiind observată prin multiple surse: rețele meteorologice, observații oceanice și sateliți.
• “Evident că există și lucrurile acestea sunt atât de clare, pentru că pământul acum e foarte bine observat. E observat cu rețelele meteorologice de suprafață, e observat cu rețele de observații care merg cu device-uri până la fundul oceanului în anumite zone și este observat și din spațiu cu sateliți. Așa că toate datele sunt transparent verificate și toate datele converg spre această imagine a unui sistem climatic al pământului care ajunge la temperaturi din ce în ce mai mari”
• “Clima este un concept abstract și nu o simțim direct, iese din calcul și atunci impresiile subiective pot să ne ducă pe căi farse. Așa că mult mai bine este să ne uităm în arhivele cu date climatologice și să facem acolo calculele care clar ne arată că temperatura aerului, dar și a apei mării, a apei oceanului a crescut și crește în continuare, ba chiar are o accelerare peste tot, dar evident cu nuanțări care vin de la factorii locali. Încălzirea globală nu e uniformă în spațiu și nu e uniformă nici în timp, pentru că există și variabilitate naturală care a fost, este și va fi, fără să aibă legătură cu intervenția umană. Noi simțim efectul suprapus. Și încă o dată, clima presupune date, presupune calcule, presupune statistică”

• Ea explică diferența dintre climă și vreme, clima fiind o sinteză pe termen lung, iar vremea pe termen scurt.
• “Noi simțim vremea, adică ce se întâmplă pe termen foarte scurt, în timp ce clima este o sinteză pe termen mult mai lung și de aceea e foarte greu să facem astfel de aprecieri și ele să aibă un conținut neapărat obiectiv”
• Se observă o creștere a temperaturilor aerului și apei oceanice, precum și o frecvență mai mare a valurilor de căldură și a iernilor mai calde.
• “E foarte clar că nu e vorba doar de încălzire la un moment dat, într-un anotimp, într-un an, vedem, de exemplu, că avem episoade calde în ultimii ani, în ultimele decenii, că de aceea, vă spuneam, climă înseamnă o sinteză a episoadelor de vreme pe o perioadă mai mare nu putem simți clima, dar putem aprecia statistica. Vedem că mai des avem valuri de căldură care durează mult mai mult, se declanșează mai devreme, au o intensitate mai mare. Pe de altă parte, observăm că iernile și ele sunt din ce în ce mai călduroase. Frecvent vorbind, nu orice iarnă e neapărat mai călduroasă decât precedenta, dar frecvența iernilor calde devine din ce în ce mai mare. Zăpada începem să vedem că lipsește, îi ducem dorul. Deci sunt și astfel de aprecieri pe care le putem face, dar nu bazați pe un singur episod”
• Chiar dacă există variații naturale, impactul activităților umane este suprapus peste acestea, accentuând încălzirea globală.

• “Cel mai bine să ne uităm în arhive și acolo cifrele sunt pentru toți și cifrele nu mint niciodată și ne arată clar că avem tendințe de creștere a temperaturii aerului. Avem tendințe de scădere a grosimii media stratului de zăpadă, a extinderii stratului de zăpadă. Avem și alte semne, pentru că schimbarea climei nu înseamnă doar creșterea temperaturii, înseamnă și fenomene extreme. Cu statistică schimbată, avem o intensitate crescută, de exemplu, a precipitațiilor, ceea ce înseamnă cantități mai mari de precipitații în timp foarte scurt”
• Schimbările climatice sunt reflectate și în fenomene extreme, cum ar fi intensificarea precipitațiilor.
• La nivel global, temperatura medie a crescut cu aproximativ 1,2°C față de perioada preindustrială, iar targetul acordului de la Paris este de a limita creșterea la 1,5°C până la sfârșitul secolului.
• În România, se observă deja creșterea temperaturilor în toate anotimpurile, cu creșteri mai accentuate în vară și iarnă.
• Vecinătatea Mării Negre poate întârzia creșterea temperaturilor pe litoral, dar în alte zone creșterea poate fi mai accentuată.

• Fiecare persoană poate contribui prin alegeri verzi și economisirea resurselor, dar este necesară și implicarea autorităților pentru a oferi cadrul necesar.
• “Ceea ce trăim azi nu e neapărat noua normalitate, dar ar putea să devină relativ curând o normalitate dacă lucrurile continuă la nivel global cu emisia de gaze cu efect de seră necontrolată. De aceea, România, ca al Uniunii Europene, care e lider în acțiunea climatică, are această abordare de a considera reducerea emisiilor unul din pilonii foarte importanți reducerea emisiilor la nivel global. Toată lumea trebuie să participe, dar celălalt pilon este adaptarea. Trebuie să ne adaptăm la ceea ce am modificat deja și schimbarea climatică nu trebuie tratată ca o fatalitate. Nu mai facem nimic, așteptăm dezastrele, ci putem să ne pregătim până la o anumită limită, pentru că dacă se accelerează mult prea mult, noi ne depășim. Limita asta de adaptare, de capacitate și adaptare”
• Schimbările climatice nu sunt o fatalitate, dar necesită acțiuni coordonate pentru a limita efectele și a ne adapta.
• Deși există deja fenomene extreme și dezastre legate de climă, acțiunile individuale și colective pot face diferența în termenii reducerii emisiilor și adaptării.