Studiu: firmele care au apelat la finanțarea prin IMM Invest. Domenii și zone geografice

Riscul de intrare în insolvență al unei firme este unul dintre indicatorii relevanți pe baza căruia o bancă decide dacă oferă sau nu un credit acesteia, cu cât acesta este mai scăzut cu atât firma este mai calificată pentru accesarea respectivului credit. 

Dacă ne raportăm la firmele care au aplicat pentru obținerea creditelor și au depus situațiile financiare aferente anului 2019 – (situație în care se află aproximativ un sfert din totalul celor peste 57.000 de firme) - riscul de intrare în in-solvență al acestora este de la mediu la foarte scăzut la trei din patru (aproximativ 75%) pe când dacă luam în calcul cifrele anului 2018 – disponibile pentru aproape toți solicitanții (mai puțin cei înființați ulterior) peste două din trei companii (aproximativ 68%) prezintă respectivul risc. 

Chiar dacă unele dintre datele oficiale nu au fost încă actualizate, termenul de depunere al situațiilor financiare aferente anului 2019 fiind amânat pentru data de 31 iulie 2020, există metode prin care acestea pot fi aproximate cu un grad de acuratețe foarte ridicat. În cazul de față putem estima faptul că majoritatea solicitărilor de credite provin din partea companiilor care au capacitatea de a-l gestiona corect. 

Din punctul de vedere al solicitanților de Certificate privind situațiile de urgență (CSU), doar o treime dintre aplicanții la programul IMM Invest au obținut anterior și aceste documente. Astfel, din totalul solicitanților de CSU (1 din 3) care au aplicat la IMM Invest, aproape două treimi au solicitat un CSU Tip 1, fiind companii care și-au întrerupt total sau parțial activitatea, ca urmare a deciziilor emise de către autoritățile competente în perioada stării de urgență pe când  puțin peste o treime au solicitat un CSU Tip 2, specific diminuării încasărilor în luna martie 2020 cu peste 25% raportat la media lunilor ianuarie și februarie 2020.

“Practic, doar unul din trei solicitanți de credite sunt oficial afectați de COVID-19, restul fiind firme care adoptă un comportament preventiv. Consider un semn de maturitate din partea antreprenorilor de a gândi într-o manieră proactivă și de a beneficia de toate pârghiile oferite de stat pentru relansarea activității economice”, spune Adrian Dragomir, cofondator al Termene.ro.

Analizând doi indicatori relevanți din perspectiva de față, companiile care au solicitat credite aplicând în cadrul IMM Invest sunt mai performante decât so-licitanții de CSU și decât media națională.

Un aplicant IMM Invest are o profit-abilitate de aproape 7% (7 lei profit la 100 lei facturați) în timp ce media națională este de 5% (5 lei profit la 100 lei facturați) pe când un solicitant de CSU are o profitabilitate de 5,72% (5,7 bani la 100 lei facturați).

Și în cazul vitezei de plată a datoriilor, un aplicant IMM Invest are o durată medie de plată de aproximativ 171 zile pe când media națională depășește 245 zile iar un solicitant CSU plătește aceleași datorii în aproximativ 197 zile.

Viteza de plată a datoriilor se calculează raportând datoriile pe termen scurt (scadența mai scurtă de 1 an) la valoarea cifrei de afaceri. În lipsa datelor oficiale referitoare la clasificarea datoriilor pe termen scurt/termen lung, indicatorul a fost calculat raportând cifra de afaceri la datoriile totale. Valorile sunt astfel mai mari, dar scopul calculului a fost atins – evidențiind clar caracterul mai pronunțat de bun platnic în cazul solicitanților IMM Invest față de media națională.

”Cu riscul de a ne grăbi puțin, putem considera că programul IMM Invest este unul care a țintit bine. Majoritatea aplicațiilor sunt depuse de  companii solide cu parametrii financiari buni care au toate șansele de a gestiona corect accesarea unui credit și de a-l rambursa cu bine, fără să genereze efecte negative în economie”, spun oficialii Termene.ro.

Așa cum era de anticipat, cele mai multe aplicații la programul IMM Invest provin de la firme care activează în regiunea București-Ilfov, aproximativ 13.000 de aplicații, iar pe poziția următoare sunt cele din județul Cluj cu peste 3.100 aplicații. Alte județe cu un număr ridicat de aplicații sunt Constanța, Timiș sau Brașov, toate cu peste 2.000 de aplicații pe când la polul opus, în județele slab dezvoltate precum Ialomița, Giurgiu sau Caraș Severin numărul aplicaților este de 400-500, iar în județele Giurgiu și Covasna sub 400. 

Numărul de aplicații IMM Invest la nivelul fiecărui județ poate fi privit și ca un barometru rudimentar al dezvoltării economice a acestora. Într-o zonă cu activitate economică intensivă numărul de aplicații este incomparabil mai mare decât în zonele sărace. Plecând de la acest barometru, pe cât de simplu pe atât de eficient s-ar putea dezvolta programe de susținere a mediului economic local într-un mod mult mai țintit decât până în prezent, urmărind reducerea discrepanțelor și nu accentuarea lor.

Din punctul de vedere al IMM Invest, cele mai multe aplicații au fost depuse de companiile din domeniul comerțului, aproape 16.000, urmate de industria prelucrătoare cu aproximativ 7.000 și construcții cu puțin sub 6.500 aplicații.

Alte domenii cu număr relevant firme care au aplicat în cadrul IMM Invest sunt transportul și depozitarea și domeniul HORECA, în ambele cazuri peste 4.500 de astfel de aplicații.

Deși creditele pot fi solicitate atât pentru investiții cât și pentru plata salariilor, consider că majoritatea solicitărilor vor fi pentru cea de-a doua categorie – plata salariilor în perioada relansării economice. Acest lucru este din nou, un semnal îmbucurător, există mulți antreprenori care se pregătesc de măsuri concrete pentru a-și menține angajații în ciuda situației delicate în care ne regăsim.