România și inovarea comparativ cu restul țărilor UE. Unde ne situăm

Potrivit datelor strânse de oficialii Comisiei Europene, România este unul dintre inovatorii modești ai Uniunii Europene (UE), performanța țării noastre fiind într-un declin comparativ cu cea a celorlalte țări din UE încă din 2010. Poate de aceea, în tabloul de bord european privind inovarea 2018, România se află pe ultimul loc, fiind depășită chiar și de Bulgaria.

În fiecare an, Comisia publică o evaluare comparativă a performanței în materie de inovare a statelor membre și o compară cu concurența internațională. Datele facilitează evaluarea de către statele membre și de către UE în ansamblu a domeniilor în care este necesară focalizarea eforturilor.

”Tabloul de bord din 2018 arată încă o dată că Europa are mult talent și spirit întreprinzător, dar trebuie să ne străduim mai mult să transformăm excelența într-un succes. UE, statele membre, regiunile și sectoarele industriale, inclusiv numeroasele IMM-uri, trebuie să lucreze împreună pentru a spori eficiența de alocare a economiei noastre, pentru a îmbunătăți funcționarea pieței interne și pentru a contribui la garantarea faptului că Europa rămâne în avangarda internațională a inovării”, spune Elżbieta Bieńkowska, comisarul pentru piața internă, industrie, antreprenoriat și IMM-uri.

”Această ediție a tabloului de bord arată încă o dată că Europa este puternică în domeniul științei, dar că are un nivel suboptim de performanță în domeniul inovării. Agenda reînnoită pentru cercetare și inovare stabilește o serie de măsuri pentru ca Europa să devină un lider mondial în domeniul inovării. Propunerile noastre pentru Orizont Europa, următorul program de cercetare și inovare al UE, vor accelera inovarea de-a lungul întregului lanț valoric și vor sprijini identificarea și dezvoltarea inovațiilor”, afirmă Carlos Moedas, comisarul pentru cercetare, știință și inovare.

Ediția din acest an a tabloului de bord european privind inovarea arată o tendință pozitivă în majoritatea statelor membre ale UE - în special în ceea ce privește Malta, Țările de Jos și Spania, Suedia rămânând lider la nivelul UE în materie de inovare. UE reduce decalajele față de principalii concurenți precum Canada, Japonia și Statele Unite ale Americii. Însă eliminarea acestei sincope în domeniul inovării și menținerea avantajului față de China vor necesita un efort concertat în vederea consolidării potențialului de inovare al Europei.

Constatările vin în sprijinul noii agende pentru cercetare și inovare, recent lansată de Comisie - care invită liderii UE să acționeze acum pentru a ajuta Europa să devină motorul inovării la nivel mondial, pe potriva potențialului său. La 16 mai, la Sofia a avut loc o discuție informală între liderii UE, preconizându-se formularea unor concluzii cu ocazia reuniunii Consiliului European din 28-29 iunie.

Pentru a contribui la poziția de lider mondial a Europei în domeniul inovării, Comisia a propus, la 7 iunie, cel mai ambițios program de finanțare a cercetării și inovării în UE, Orizont Europa, care beneficiază de 100 miliarde de euro pentru perioada 2021-2027.

Finanțarea acordată de UE nu este însă suficientă. Pentru a menține și a îmbunătăți modul de viață european, este necesar un efort concertat al sectorului public și al celui privat.

Suedia este, din nou, lider în domeniul inovării în UE, fiind urmată de Danemarca, Finlanda, Țările de Jos, Regatul Unit și Luxemburg, care a intrat anul acesta în grupul celor mai buni inovatori. Germania coboară în grupul inovatorilor puternici.

În medie, performanțele în materie de inovare ale UE au crescut cu 5,8 % începând din 2010. În ultimii 8 ani, performanțele în materie de inovare au crescut în 18 state membre ale UE și au scăzut în zece. Performanțele au cunoscut cea mai mare creștere în Lituania, Malta, Țările de Jos și Regatul Unit și cea mai mare scădere în Cipru și România.

La nivel global, UE își reduce distanța față de Canada, Japonia, și Statele Unite. UE își menține superioritatea față de China, dar această superioritate scade rapid, datorită faptului că China și-a îmbunătățit performanțele aproape de trei ori mai repede decât UE. În raport cu Coreea de Sud, UE a rămas în urmă, însă în următorii ani se preconizează o recuperare treptată a decalajului.

În domenii specifice de inovare, liderii UE sunt:

• Irlanda - inovarea în IMM-uri, impactul asupra ocupării forței de muncă și asupra vânzărilor;
• Luxemburg - sisteme de cercetare atractive;
• Danemarca - resurse umane și mediu propice inovării;
• Franța - finanțare și sprijin;
• Belgia - rețele de inovare și colaborare.

Performanțele în materie de inovare s-au îmbunătățit cel mai mult în domeniul benzii largi, al resurselor umane, precum și al atractivității sistemelor de cercetare, în special prin intermediul co-publicațiilor internaționale.

Cheltuielile publice în ceea ce privește cercetarea și dezvoltarea rămân, ca procent din PIB, sub nivelul din anul 2010.

În următorii doi ani, este de așteptat ca performanța generală a UE în domeniul inovării să se amelioreze cu 6%.

Aproximativ două treimi din creșterea economică a Europei în ultimele decenii a fost generată de inovare. Cu doar 7 % din populația mondială, Europa reprezintă 20% din investițiile mondiale în cercetare și dezvoltare, produce o treime din toate publicațiile științifice de calitate și deține o poziție de lider mondial în sectoare industriale precum industria farmaceutică, industria chimică, ingineria mecanică și modă. 

Europa susține ferm inovarea prin intermediul tehnologiilor generice esențiale, cum ar fi robotica, fotonica și biotehnologia.

Însă Europa a rămas în urmă în multe domenii. Întreprinderile din UE cheltuiesc mai puțin pe inovare decât concurenții lor. Capitalul de risc este în continuare subdezvoltat în Europa, determinând trecerea la ecosisteme în care societățile au șanse mai mari să crească rapid. Investițiile publice în întreaga UE sunt undeva sub nivelul țintei de 3 % din PIB. Intensitatea R&D este încă inegală între regiunile din UE, investițiile și cercetarea fiind puternic concentrate în Europa Occidentală. Iar 40% din forța de muncă din Europa nu dispune de competențele digitale necesare.

Tabloul de bord european privind inovarea, publicat anual, oferă o evaluare comparativă a performanțelor țărilor din UE și ale câtorva țări terțe în domeniile cercetării și inovării. El analizează relativele avantaje și dezavantaje ale sistemelor naționale de cercetare și inovare și ajută statele membre să evalueze domeniile în care trebuie să își concentreze eforturile pentru a obține performanțe sporite în materie de inovare.

Romania by Oana Cosman on Scribd