Abonează-te pentru a urmări interviurile de business start-up.ro în avanpremieră la canalul nostru de YouTube.

Ascultă interviurile start-up.ro în format audio în podcast-ul nostru. Abonează-te și descarcă episoadele ca să le asculți oriunde.

Ashoka este cea mai mare organizație globală de promovare și susținere a antreprenoriatului social și inovației sociale, clasată de NGO Advisor pe locul 5 din 500 de ONG-uri din lume.

Ashoka este prezentă începând din 2017 și în România unde își propune să contribuie la crearea unei societăți în care fiecare cetățean este un agent al schimbării, capabil să ia acțiune în mod creativ pentru a rezolva probleme sociale.

BT Leasing fuzionează cu OTP Leasing, prima mișcare după achiziția OTP

„Ashoka a fost fondat acum 40 de ani. Am văzut că sunt oameni rezilienți și care vor să schimbe lumea. Pe acești oameni i-am numit „antreprenori sociali”. Cum am putea să le dăm o identitate și cum putem să-i susținem pe viațăÎn rețeaua noastră avem 3.800 de astfel de persoane din 93 de țări pe care le susținem pe viață. Avem 8 Ashoka Fellows în România”, spune Ana Murray.

Antreprenorii sociali consideră că cea mai mare barieră pentru ei este finanțarea pentru scalare. Chiar și antreprenorii sociali cu modele de business viabile au dificultăți. Din acest motiv, acesta a fost unul dintre subiectele de discuție, mai ales că în octombrie Ashoka a avut și Luna Finanțării Sociale și a lansat și un raport.

Raportul privind finanțarea antreprenoriatului social poate fi accesat aici.

Antreprenorii sociali rezolvă prin ideile lor inovatoare probleme relevante și actuale din toate domeniile, concentrându-se asupra cauzelor acestora și impactului soluțiilor identificate. În fiecare an, Ashoka selectează inovatori sociali cu spirit antreprenorial, creativitate și o fibră etică puternică, cărora le oferă suport financiar și non-financiar pentru a-și crește impactul, acesta fiind cel mai accelerat mod de a produce schimbare sistemică în societate. În medie, un Ashoka Fellow influențează pozitiv viața a 200.000 de oameni.

Investitorii români: Poziție fermă împotriva pozițiilor neolegionare și...

„Avem privilegiul de a lucra cu acești oameni minunați la nivel internațional care reușesc să colaboreze și să ne învețe. I-am întrebat care au fost metodele și procesele și tipurile de structuri de care au avut nevoie pentru a accelera impactul social. În România suntem la început, dar facem eforturi. Luăm experiențele trecute pentru a le duce către antreprenorii sociali din România, cât și către ceilalți actori din ecosistem”, spune Ana Murray.

„Oferim suport în pilotarea unor proiecte. Am început conversații despre fonduri de investiții diferite ca structură și ca indicatori de performanță. Precum am și început conversații și programe de capacitare cu antreprenori clasici sau chiar organizații non guvernamentale cum să se gândeasc la activitatea lor dintr-o altă paradigmă decât cea de finanțator-beneficiar. Ci care sunt skill-urile care ar putea fi valoroase pentru un alt grup target”, mai explică aceasta.

Ce este și ce nu este antreprenoriatul social?

„Antreprenorul social are un set specific de competențe de la lucrul de echipă, orientarea către impact, dorința de a adresa problemele de la rădăcina subiectului pe care-l tratează”, consideră Ana Murray.

„Felul în care te raportezi la ceilalți și în care adresezi problemele de la rădăcina sistemului pe care vrei să-l schimbi față de a adresa efectele problemelor, de aici vine transformarea în antreprenoriat social”, spune aceasta.

Ana consideră că antreprenoriatul social nu înseamnă să fii directorul unei întreprinderi sociale care face și bine, pentru că aceea este o structură pe termen scurt și nu se adresează în profunzime unei probleme.

„În momentul în care nu te duci în profunzime, rămâi un foarte bun manager, un organizator de activități și proiecte, dar mai puțin orientat către impact”, consideră Ana Murray.

Dificultățile antreprenorilor sociali în pandemie

Pandemia a afectat foarte mult antreprenorii sociali și organizațiile non-guvernamenale. Pe alocuri oamenii au devenit imuni la alte probleme care nu se legau de contextul ultimelor luni.

”Sectorul social, care a ajutat foarte mult în pandemie, a fost inexistent în schemele de ajutor de la stat. Deși la nivel de taxe antreprenorii sociali și ONG-urile plătesc la fel ca toți ceilalți”, spune Ana Murray.

„Când vrei să iei un credit ești supus unor criterii care sunt universal valabile, nu se diferențiază activitatea sectorului în instrumentele financiare disponibile. Suntem într-o călătorie de învățare. Mai mulți din mediul privat încep să implice activ în mediul social pentru că asta ajută la traducere”, adaugă aceasta.

Ea menționează și de faptul că în pandemia s-au stins multe focuri, dar s-a făcut puțin pe termen lung.

„Pe de o parte a trebuit să stingem foarte multe focuri care erau în atenția tuturor, dar a dus la o stare de a nu putea să auzi și alte traume. E greu ca organizație pentru drepturile femeilor și să vorbești despre violența domestică sau despre drepturile copiilor în perioada aceasta. A creat o stare apăsătoare de burnout, de nevoie de conectare între oameni, de a împărăși aceleași experiențe”, spune Ana.

În plus, Ana Murray consideră că încă există o relație de putere între finanțatori și implementatori.

„ONG-urile sunt des văzute ca implementatori ai agendei, se dorește ca ei să asculte de finanțatori, mai puțin o relație de parteneriat. Din acest motiv unele proiecte nu au mai putut avea loc. Când granturile nu au suficientă flexibilitate, multe organizații s-au confruntat cu o greutate în a-și putea preconiza viitorul”, explică ea în cadrul interviului.

Care este misiunea unei organizații private?

Ana Murray și Ashoka vorbesc mult despre misiunea companiilor private și măsurarea reală a impactului social.

„Socialul din mijloc - cum măsurăm impactul social mai mult decât număr de angajați, clienți și furnizori? Ne vom duce înapoi la conversația „care e misiunea unei organizații private?”. Profitul e bun. E necesar societății. Atunci cred că intrăm într-o conversație extrem de profundă de întoarcere la misiune, care este motivul existenței unei companii private mai mult decât a oferi venituri și a genera câștiguri pentru economie din perspectiva aceasta”, spune aceasta.

Cu toate acestea, de multe ori companiile private sunt victime ale mentalităților vechi. De exemplu, donația nu trebuie văzută ca un gest singular și care te scapă de responsabilități. Nici nu ar trebui să fie un gest tranzacțional.

Astfel, Ana Murray sfătuiește companiile din România care nu au un board non-executiv să înființeze așa ceva pentru a putea să discute despre modalitățile de implicare în comunitate și impactul pe care-l au.

„Din acest motiv va veni un alt raport față de ONG-uri. Suntem ambasadori ai board-urilor non-executive ale companiilor. Un asemenea board oferă o altă dimensiune socială a unei companii, opinii diverse și a vedea mai multe aspecte. În momentul când ai alături de tine în design-ul impactului afacerii tale pe cineva din sectorul social, ei sunt cei care țin cunoașterea în profunzime a realităților de la noi”, explică reprezentanta Ashoka România.