Vlad Andriescu
Vedem în multe companii astăzi funcții precum Chief Transformation Officer. Aceste persoane urmăresc ultimele trenduri, posibilitățile de digitalizare, acele industrii și implementări care pot duce la creșterea eficienței și profitului, dar și a modului prin care angajații pot fi mai operaționali.
Ce face un Chief Transformation Officer la BCR? „Pe scurt, de la design de idei (strategie) la implementarea lor (procese și reglementări). Formal, discutăm despre trei divizii: strategie, managementul proiectelor, procese și reglementări”, spune Anca Petcu.
Ea spune că e persoana care face lucrurile să se întâmple repede și bine. „Partea cu repede e transfromarea despre care vorbim”, spune ea. Crede că multe idei magnifice mor pe hârtie dacă nu sunt urmărite cum trebuie și dacă nu este cineva responsabil de implementarea lor.
Pentru Anca, diviziile esențiale înspre care se mișcă BCR sunt cele de banking digital și îmbunătățirea modului în care interacționează cu clienții. „Plecăm de la o bază bună generată de Școala de Bani la care am adăugat de curând și Școala de Business. Vrem să fim un partener financiar de încredere și în segmentul de consiliere financiară personală. Avem nevoie de produse digitale centrate pe nevoile clienților și nu neapărat pe opiniile noastre”, spune Anca Petcu.
Oamenii de care au nevoie companiile moderne
Până acum câțiva ani companiile nu identificaseră nevoia persoanelor care să se ocupe de strategia de vitor. Dar odată cu apariția tehnologiei și a ritmului alert de schimbare, corporațiile simt nevoia ca cineva să se uite cu atenție la vulnerabilitățile și oportunitățile viitorului.
„Nu e neapărată nevoie de o persoană care să se ocupe de transformare, dar ar fi bine să existe. E o chestiune de focus. Atunci când ai un business stabil, faci lucrurile într-un anumit mod și ai rezultate, e destul de greu de crezut că ești predispus unui efort continuu de transformare și îmbunătățire, inerția fiind natura umană”, spune Anca Petcu.
Așadar, un Chief Transformation Office e necesar pentru că poate oferi o privire de ansamblu asupra contextului. „Vorbim de adaptabilitate continuă, de conectare în timp real cu mediul înconjurător, necesară pentru supraviețuire și evoluție”, spune Anca Petcu.
Cu toate acestea, e dificil pentru cineva din interiorul unei companii să vadă lucrurile cu adevărat la rece. „Suntem tentați să ne gândim imediat doar la realități economice, poziții de cost ce trebuie adresate, tehnologii care trebuie cumpărate. Aparent, sunt decizii simple, dar nu e chiar așa”, spune Anca Petcu.
Ea explică faptul că într-o companie orice schimbare, orice inovație înseamnă o interacțiune cu oamenii și cu tendința lor de a ține cu dinții de un status quo. De asemenea, angajații au de multe ori o frică față de un viitor incert sau de lucruri pe care nu le-au mai experimentat.
„Cel mai greu lucru de acceptat este că ceea ce s-a dovedit foarte bun în trecut și care a adus succes, un lucru cu care te-ai obișnuit, nu mai este suficient și trebuie schimbat. E la fel de greu ca atunci când spui cuiva dezordonat că de mâine trebuie să fie model de ordine și disciplină”, spune Anca Petcu.
Ne înlocuiesc roboții sau nu?
Se vorbește mult în articole de presă despre faptul că roboții ar putea să ne înlocuiască și să facă la fel de bine joburile noastre. De cele mai multe ori vorbim despre acele locuri de muncă repetitive, care sunt necalificate sau care nu au nevoie de creativitate. Situația nu e atât de radicală pe cât ai crede, totuși.
Da, un studiu Oxford Economics arată că în următorii 11 ani vor fi 14 milioane de roboți autonomi care vor lucra în economia din China. De asemenea, până în 2030 20 de milioane de joburi vor putea fi înlocuite în fabrici și uzine de către tehnologie. În Statele Unite, pe de altă parte, se vor pierde 1,5 milioane de joburi. Automatizarea și tehnologizarea e normală și nu afectează industria de astăzi, de ieri. Încă de la linia automată de producție a lui Henry Ford lucrurile s-au schimbat, iar astăzi, în fabrici, mașini întregi sunt asamblate și de oameni și de roboți.
„Gândiți-vă fiecare la jobul vostru de zi cu zi. Identificați activitățile cele mai plictisitoare, repetitive, fără o valoare adăugată, dar la care nu putem renunța pentru că informația trebuie să ajungă dintr-un loc în altul. Acestea se vor automatiza. Cât timp vă va scuti asta? O oră, două? Închipuiți-vă ce puteți să faceți cu timpul la jobul vostru”, spune Anca Petcu. Ea consideră că nu trebuie să ne speriem, pentru că automatizarea va însemna să fim ajutați să profităm mai mult de timpul și creativitatea noastră.
În același timp, companiile trebuie să fie pregătite că schimbările vor fi respinse uneroi de angajați.
„Oamenii nu resping schimbarea intenționat pentru a face rău organizației. Poate fi o lipsă de înțelegere, poate nu este suficient de bine explicată nevoia sau soluția, poate este vorba despre o frică. Datoria managementului este să întrebe și să se străduiască să înțeleagă motivațiile din spatele respingerii”, spune Anca Petcu.
Generația Z - o etichetă sau o diferență?
Se vorbește, de asemenea, mult și despre nevoile generației Z la locul de muncă. Tineri de 20 de ani intră astăzi pe piața muncii și vin cu alte nevoi față de noi sau cei mai în vârstă.
Anca Petcu spune că nu-i plac etichetele de tipul acesta, pentru că fiecare generație a avut alte nevoi față de înaintași. „Noile generații poate valorizează mai mult timpul liber, adevărul și nu le place sigur munca fără rost. Ei sunt mult mai predispuși la a-și cere drepturile și își doresc și un alt gen de beneficii de la o companie, pe lângă cele salariale: vor ca munca lor să aibă impact, să nu fie în zadar. Sunt cei care cred că nimic nu este imposibil și ar trebui să ne bucurăm că există pentru că sunt cei care ne provoacă să schimbăm modul în care facem lucrurile azi. Și schimbarea e către mai bine”, spune Petcu.
Compania viitorului
Pentru Anca, o firmă a viitorului e descrisă de adaptabilitate, fie că vorbim de tehnologie sau de o organizare exemplară și eficientă.
„Există metode clasice de redesenare de procese interne și acestea funcționează foarte bine de cele mai multe ori. Complicații apar atunci când diverși actori parte din proces nu pot sau nu vor să renunțe la modul consacrat de lucru. Automatizarea fără redesenare are valoare, dar poate nu atât de mare. Trebuie să automatizăm pașii de proces care au sens din punct de vedere business, nu doar să automatizăm modul de lucru de astăzi. Recomand redesenarea completă a proceselor înainte de automatizare”, spune Chief Transformation Officer de la BCR
„Prima bătălie e aceea de a schimba un mod de lucru, o rutină. Pentru schimbarea de mentalitate este nevoie de perseverență, consistență și exemplu personal. De multe ori cerem oamenilor să facă lucruri de care noi nu suntem capabili sau pe care nu le „trăim” în fiecare zi”, încheie ea.
