De asemenea, 72% dintre antreprenorii români își doresc sprijin pentru internaționalizare prin mecanisme finanțate din fonduri europene, iar 57% se asteaptă ca băncile să ofere suport în procesul de internaționalizare, acestea fiind cele mai importante mecanisme sau organizații care pot ajuta firmele locale să se extindă pe alte piețe.

Pe lângă promovarea firmelor românești peste hotare, antreprenorii consideră că statul român poate stimula internaționalizarea și prin beneficii fiscale, proiecte din fonduri europene și prin furnizarea de acces la networking.

Studiul a fost desfășurat la inițiativa Start-Up Bridge, proiect de internaționalizare al Fundației Romanian Business Leaders (RBL) și realizat de GfK România, cu scopul de a identifica, în premieră, cele mai importante bariere pentru antreprenorii români în desfășurarea activităților de export și de extindere pe piețele externe.

De asemenea, studiul își propune să identifice ce fel de sprijin vor antreprenorii români să primească de la statul român și să afle beneficiile obținute de fondatori în desfășurarea activităților de export și de internaționalizare.

LG lansează noua sa gamă de televizoare cu Web OS în România

"Dacă analizăm barierele externe care frânează extinderea firmelor pe piețele externe, vedem un potențial mare pentru statul român să sprijine exporturile și internaționalizarea. Din studiul nostru reiese că antreprenorii români au nevoie de o tranziție ușoară în piața țintă, prin minimizarea riscurilor printr-un ajutor mai mare pe piețele externe. De asemenea, doi din trei antreprenori consideră că au întâmpinat bariere personale în procesul de internaționalizare.

Cei care au enunțat barierele lor personale s-au referit la lipsa conexiunilor, a cunoștințelor și a informațiilor despre piața țintă," a declarat Claudiu Vrînceanu, coordonatorul proiectului Start-Up Bridge.

Astfel, cele mai importante bariere interne (care țin de firmă) semnalate de antreprenori în extinderea pe piețele externe sunt menținerea unor prețuri competitive și concurența puternică din piață tintă, în timp ce lipsa sprijinului din partea statului român, birocrația din România și necunoașterea legilor din țara tintă sunt cele mai semnificative bariere externe enunțate de fondatorii români în procesul de internaționalizare.

Top 5 bariere interne

1. Menținerea unor prețuri competitive

Cum folosește tehnologia blockchain Build21 pentru investiții imobiliare

2. Concurența puternică din piața tintă

3. Găsirea de parteneri internaționali

4. Marketing adaptat fiecărei piețe/țări

5. Lipsa personalului specializat în activitatea de internaționalizare

Studiul Start-Up Bridge relevă că lipsa personalului specializat în internaționalizare a reprezentat o barieră pentru 33% dintre firmele românești atunci când s-au extins peste hotare.

Top 5 Bariere externe

1. Lipsa sprijinului din partea statului român

2. Birocrația din România – acte, aprobări necesare

3. Necunoașterea legilor din țara țintă

4. Diferența de cultură

5. Oportunitățile deja existente în România

Existența unor relații și conexiuni în piața tintă a reprezentat un element de bază pentru 81% dintre antreprenorii români atunci când și-au extins afacerile peste hotare. De asemenea, participarea la târguri de afaceri din străinătate a însemnat un factor determinant în procesul de internaționalizare pentru 54% dintre antreprenorii români.

Ca beneficii directe alte extinderii peste hotare, se remarcă obținerea de venituri mai mari și îmbunătățirea calității serviciilor și a produselor proprii. De asemenea, acumularea de experiență și de expertiză este un beneficiu al internaționalizării pentru 72% dintre antreprenorii români.

Top 5 beneficii percepute ale activității de internaționalizare

În ceea ce privește motivele importante pentru care antreprenori români se internaționalizează, 45% dintre firme s-au dezvoltat extern datorită oportunității de asociere cu un partener din piața tintă, iar 37% dintre antreprenorii români s-au internaționalizat în vederea atragerii unui investitor .

Potrivit studiului Start-Up Bridge, 14% dintre antreprenori spun că un element de bază în internaționalizare este conectarea sau ajutorul diplomaților români din țara unde s-au extins, iar 12% dintre românii cu afaceri peste hotare s-au extins datorită unui ajutor din partea statului român.

În privința accesului la finanțare, aceasta nu este principala problemă a firmelor românești în procesul de extindere în străinătate. Astfel, lipsa de capital este o barieră în calea internaționalizării pentru 41% dintre antreprenorii de tip intenders (care vor să se extindă peste hotare) și pentru 29% dintre antreprenorii români care s-au internaționalizat deja.

În ceea ce privește barierele personale pentru antreprenorii români care au început procesul de internaționalizare, cele mai importante sunt lipsa de cunoștințe și informații despre piețele țintă și conexiunile limitate cu persoane din țara țintă.

Top 5 bariere personale

1. Lipsa de cunoștințe și informații despre piețele țintă

2. Puține conexiuni cu persoane din țara țintă

3. Lipsa de experiență în activități de internaționalizare

4. Lipsa de curaj

5. Bariera de limbă

Cele mai importante trei motive identificate ce au dus la eșec în extinderea afacerii peste hotare sunt lipsa de resurse financiare, birocrația și competiția puternică.

Studiul Start-Up Bridge a fost realizat în rândul a 200 de firme antreprenoriale, pe un eșantion reprezentantiv, din domenii cheie (agricultura, FMCG, automotive, mobilă, retail, transporturi, media&telecom, tehnologie, cercetare&dezoltare, turism și resurse umane). Interviurile au fost realizate prin metodologia CATI (interviuri telefonice), iar selecția respondenților a fost aleatoare.

Imagine de PublicDomainPictures de la Pixabay