Irina AchimLuș are o perspectivă amplă asupra industriei de street food din România, pe care o consideră pe drumul cel bun și care, în curând, își va câștiga locul alături de țările cu tradiție în domeniu, cum ar fi Germania, Olanda sau Anglia. El este persoana care, alături de echipele de producție, a făcut și a colaborat la peste 100 de evenimente, cele mai cunoscute fiind seria de Street Food Festival.
Tot Constantin Covaliu a creat în Cluj un food park, ca să găzduiască food truck-urile atunci când nu sunt la vreun eveniment și să prelungească senzația de festival pentru clujeni și turiști.
Privind industria de street food prin filtrul voluntarului, a colaboratorului, a organizatorului și a apropiatului de antreprenori care și-au mutat bucătăria în rulote, Luș a venit și a răspuns la toate curiozitățile pe care le-ați lăsat sub formă de întrebări la invitația noastră.
Din video și rezumatul de mai jos veți afla:
- cum stă treaba cu industria de street food în România
- de ce food trucks mai e nevoie în plan local
- de câți bani e nevoie în industria asta, ca să creezi un food truck și cât de repede poți amortiza investiția
- ce contribuie la un eveniment nereușit
- vremea poate să bată orice plan, orice experiență, orice line-up și orice pregătire
1. Cât de costisitor e să organizezi un eveniment de street food? Se acopera din intrări sau din sponsorizări? Există și programe de finanțare pentru industria asta?
Putem vorbi de bugete începând cu 150.000 euro, se pot întinde până la 400.000 euro, în funcție de cât de mare e evenimentul.
Noi suntem un eveniment cu intrare liberă, încercăm să ne acoperim veniturile din sponsori, o parte din taxele de participare și comisioanele din cifrele de afaceri ale vendorilor. O parte mai mică de venituri mai vine din diverse finanțări din orașele în care ajungem, ne înscriem prin call-uri de proiecte și dacă ne facem treaba bine, le câștigăm.
Veniturile depind de mai mulți factori, în principal vremea, de gradul de participare, lucruri pe care noi nu avem cum să le știm de la bun început, e o loterie. Dacă plouăm lucrurile nu vor sta atât de bine pentru noi
2. Cu ce mai poți veni nou pe piața de street food?
Majoritatea food truck-erilor se opresc la produse clasice cum ar fi burgeri, clătite, deși e un standard foarte înalt în prezent în rândul cleor care fac asta deja. Eu cred că lipsesc produsele asiatice, produse mai departe de Europa. Sunt produse de nișă care performează mai greu la început, dar sigur pot crea un număr de followerși.
E o piață atât de mare street food-ul din Asia și acolo se poate crea o zonă. Produsele vegane sunt la cerere, aici e un dezechilibru pentru că oferta e foarte-foarte mică, uneori nici nu există. Niște antreprenori interesați de această zonă, în timp, ar putea crea niște cifre de afaceri bune, și pentru ei și pentru organizatorii de evenimente.
3. Care e cel mai misto eveniment de street food la care ai participat?
Primul eveniment organizat de noi în 2016, la început de iulie, la Cluj și a fost fain datorită trăirilor de atunci și pentru că în sfârșit, după o lună de muncă și multă cercetare a fost pus acest eveniment în practică.
Toate prognozele când ne-am apucat noi de montaj spuneau că o să plouă, și a și plouat, până când joi la ora 13:00, la o oră după deschidere, s-a luminat cerul și zona de festival a fost plină și atunci toate nesiguranțele au dispărut instant și au fost 4 zile minunate.
De obicei, primele evenimente din orașele în care am ajuns au fost faine din cauza emoțiilor, fiecare oraș nou e o nouă încercare și o nouă ieșire din zona de confort.
Ediția din 2019 a fost una mare, nu doar pentru România, ci pentru Sud-Estul Europei, peste 100 de vendori, foarte mulți participanți și ultimul eveniment de dinainte de pandemie.
4. Ce tip de food truck vinde cel mai bine la un eveniment din România?
Food truck-urile cu mâncare bună. Și cele care au un istoric în livrare de calitate în produse. Concret, cel mai bun burger, ăla vinde cel mai bine.
Peste 50% din restaurantele din țară au în ofertă burgeri, la street food vrem tot burger. Cifre record fac și clătitele și o poveste de succes este cannoli care face furori la toate evenimentele la care participă acest produse.
5. De ce e nevoie de food truck parks?
Am crezut în nevoia asta pentru că food truck-urile în România, chiar dacă piața a ajuns la 8-9 ani de când există, marea majoritate a activitățiii lor se învârte în jurul evenimentelor, când într-adevăr afacerile fac niște cifre foarte bune, dar ele ocupă doar o parte a zilelor unui an.
Ca un business să poată continua traiul, atunci food park-urile sunt o opțiune pentru a găzdui food truck-urile. Acesta poate fi și un laborator de creștere pentru alte branduri și produse, un spațiu unde food truckerii să dezvolte produse noi. Cel puțin, noi asta ne dorim de la food parkuri, plus că aduc o atmosferă de festival all over the year.
6. De ce nu găsim food trucks pe stradă, la colț de drum de unde să ne putem lua ceva de mâncare în pauza de prânz?
Legislația la nivel național și local nu permite comerțul ambulant într-un cadru care nu e de eveniment. Autorizațiile pentru un food truck sunt asemănătoare cu cele de restaurant iar uneori lucrurile nu se pot întâmpla așa din diverse evidente logistice. Ne-ar plăcea și nouă să fie în cartiere, în zona rezidențiale și de birouri.
Colegii din industrie au înființat o asociație și primul punct pe agenda de lucru e acesta, să găsim fod trucks pe stradă, într-un mediu curat, cu o legislație corectă.
7. Ce tip de food truck necesită o investiție inițială accesibilă/mai redusă?
Investiția e destul de mare, recomandarea mea pentru antreprenori e să opteze pentru o rulotă, nu o autorulotă, ca să elimine partea de motorizare, care e mai scumpă și are nevoie de o mentenanță specifică.
Produsele dulci necesită utilaje mai puține în prepararea lor, depinde de tipologia de produs. Dar investiția inițială e mai mică față de celelalte.
Recomand antreprenorilor care ar vrea să pornească o afacere în această zonă, să se gândească la niște produse pe care vor să le vadă în stradă și apoi să facă toate planurile de afacere. Și atenție, street food nu e doar o portiță de business în piață, dacă nu ești pasionat, nu merge. Nici să fii prea pasionat nu e bine, că apoi nu vezi costurile și estimările bine.
8. Ce tip de specific nu poate fi aplicat în zona de food truck din cauza dificultății de a face preparatele, condițiile de depozitare?
Poți face aproape orice faci într-o bucătărie. Nu poți face lucruri de mare finețe, dar dacă ești ingenios și cunoști bine tehnicile de gătire, fără să apelezi la secrete chimice, sigur poți aborda orice domeniu din gastornomie, am văzut truckuri cu supe, cu deserturi complicate sau truck-uri cu smokere imense care găteau carne.
9. Este supraaglomerată piața de food trucks din România acum sau mai este loc?
Mai este mult loc, mai ales că se dezvoltă din ce în ce mai multe produse care au nevoie de food truckuri. Dacă la început doar evenimentele de tip street food aveau nevoie de food truckuri, acum există cerere pentru toate tipurile de festivaluri, chiar și la nunți, cererea e din ce în ce mai mare pentru produse bune și care se pot prepara rapid.
Cred că e puțin saturată piața de burgeri, plus că sunt niște food truck-uri acum foarte bune și e greu să le iei fața, în acest caz, antreprenorii mai bine se gândesc la alte produse. Piața e în creștere, cu cât sunt mai multe, cu atât se dezvolta și oferta de comercializare a produselor.
10. Care este țara pe care o putem lua exemplu în dezvoltarea industriei acesteia de food Trucks?
În Anglia este foarte răspândită piața de food trucks, Olanda este iarăși o țară foarte dezvoltată, Danemarca, în Germania.
Și cred că și România este un exemplu foarte bun, vorbim de aproximativ de 500 de antreprenori în zona de food trucks și crește de la sezon la sezon și începem să facem treaba din ce în ce mai bine și mai corect.
Nu avem bani de investiții în food trucks, sunt food trucks preluate din alte piețe și transformate aici, dar eu cred că o să se dezvolte, și România va deveni o țară importantă în Europa din punctul ăsta de vedere.
11. Care este investiția minimă pe care o poți face pentru a lansa o afacere de tip food truck - cam în cât timp recuperezi?
25.000-30.000 de euro pentru un food truck second hand, pe măsura nevoilor antreprenorilor. Investiția se poate recupera și în mai puțin de un an de zile dacă produsul e bun. În cel puțin 2 ani, pentru că aici mai e și costul de învățare pe care antreprenorul trebuie să-l plătească.
Există antreprenori care au 2 sau 3 food truckuri și pot să facă un business plan bun, un flux prin care să limiteze pierderile și să aibă un câștig bun de la început, dar într-un an jumate - doi se poate recupera investiția inițială cu 2 sezoane pline de evenimente și multe weekend-uri în care nu stai acasă, ci în food truck
12. Ce faci iarna dacă ai un food truck?
Aici există petreceri de Crăciun, târguri de Crăciun, food parks, pot face delivery în zonă, o opțiune bună în sezonul rece.
13. Cum e mai bine - cumperi un food truck deja aranjat sau îl amenajezi? Dacă da, cine transformă truck-uri în unele specializate?
Depinde de tipologia antreprenorului, dar nu există mulți furnizori specializați pe modificarea truck-urilor astfel încât să devină niște puncte de vânzare foarte buna.
Există unele de-a gata făcute, o opțiune mai bună pentru cei are nu au skill-uri tehnice, cei mai mari producători sunt în Anglia și Germania, și din Polonia am colaborat noi pe anumite produse, sunt câteva ateliere și în România care pot să transforme truck-urile.
Sunt multe food truck-uri care se fac în regim propriu și în ateliere non specializate, așa că depinde foarte mult cu ce e antreprenorul obișnuit, uneori e o capcană că dacă îl faci în regim propriu e mai ieftin, dar asta vine cu o taxă de învățare, că nu știi să faci niște fluxuri ca să îți dezvolti treaba cât mai bine și mai eficient
14. Cum trebuie echipat un food truck pentru a fi pregatit pentru un flux de festival?
Food truck-ul trebuie gândit astfel încât să facă față unor fluxuri mari, să poți servi oamenii în rush hour de 3-4 ore. Atunci se fac 70-80% din încasările întregii zi. Și riști să nu faci performanță și să nu faci față.
Chiar dacă coada e bună, e bună până la un anumit moment. Dacă clienții trebuie să stea mai mult de 20-30 de minute, deja e semn rău și ar putea să treacă mult business pe lângă acel food truck.
15. Sunt deschise ansamblurile rezidențiale sau de birouri la amenajarea de spații speciale cu food trucks?
Din ce în ce mai mult, industria e gândită pentru a fi găzduită de astfel de ansambluri. Știu că sunt anumite parcuri de birouri care vor să înglobeze o zonă pentru food trucks, diverse, să se schimbe între ele și cred că e o idee bună. Dacă sunt idei și soluții, dezvoltatorii imobiliari au nevoie de food în apropiere.
16. Ai un food garden în Cluj - cele mai dificile lucruri în amenajare?
A fost foarte costisitoarea partea de rețelistică, curent, apă, canalizare, separator de grăsimi ș.a.m.d. A trebuit să le amenajăm după știința noastră și asta ne-a dat niște bătăi de cap. Foarte provocator a fost să găsim o modalitate prin care condițiile oferite iarna să fie asemănătoare cu cele din restul anului și să asigurăm un trafic ca de weekend în fiecare zi.
Deschiderea autorităților e în funcție de legislația din acel moment și oamenii de la instituții sunt deschiși cât le permite legea. Noi am găsit modalități de a ne încadra în limitele legale. Cu sârguință, totul se poate.
Acum dacă suni la o autoritate din domeniu, știu ce înseamnă un food truck și au destule informații și vor să ofere soluții pentru a ajuta. Temerea că nu ne ajută nimeni este un pic nefondată, eu cred în puterea de a convinge autoritățile să schimbe lucrui care să ajute lumea, putem face dacă we keep push it.
17. Ai vazut festivaluri în zona aceasta de HoReCa ce nu au avut succes? Nu neapărat să dai nume, dar ce crezi ca n-a mers acolo?
Se întâmplă constant evenimente care nu au succes. Cu siguranță nu e destulă muncă, implicare, experiență și se tratează amatoricește. Pentru organizarea unui eveniment e nevoie de multe ore de muncă și un buget mare și de obicei acolo se dă greș, unde nu se iau lucrurile în serios și unde nu se gândesc la toate lucrurile care înseamnă succes. Și noi am avut evenimente nereușite.
Cumva vremea ne-a dat bătăi de cap, dacă plouă sau sunt vijelii. Am avut eveniment în 2018, cu marile vijelii din Timișoara despre care încă se vorbește, nu puteam avea așteptarea ca oamenii să iasă, deci insuccesul ține și de ce fac organizatorii, dar uneori ține și de starea vremii.
18. De unde trebuie s-o apuce o persoană care ar vrea să intre în industria de organizări evenimente food? Studii, pregătiri, de ce are nevoie?
Are nevoie și de acestea, dar și de dorința de a face lucruri. Eu nu știu rețeta succesului, eu personal am fost implicat în asociații studențești, am făcut voluntariat în evenimentele organizate de acestea, am stat mult pe lângă ei și am învățat meserie furând-o. Nu există școli de divertisment care să predea cum se opereaza lucrurile, e nevoie de o învățare empirică și practică. Primul pas e să-ți dorești asta și să aplici să fii voluntar pe lângă un organizator.
E un domeniu foarte solicitant și nu mulți rămân pe termen lung, deși e o industrie atractivă. Unul dintre cele mai frustrante lucruri în acest domeniu e că tu muncești când alții se distrează. Secretul e să mergi pe lângă cei care știu, să treci prin toate departamentele pentru că lucrurile sunt interdependente.
19. Burgeri, pizza, tacos sau mici?
Mici.
Proiectul „Antreprenori” este susținut de ING Bank, partener de creștere pentru afacerile locale. Într-un context dinamic și încă incert, ING oferă predictibilitate, prin instrumentele financiare potrivite, si sprijină dezvoltarea sustenabilă a afacerilor din România, pentru a ajunge la nivelul următor.
