Oana Coșman
La aproape 350 de ani de la moartea lui Rembrandt a apărut o nouă pictură creată în stilul inconfundabil al pictorului olandez. Autorul: un computer. Vreme de 18 luni, un algoritm a analizat și descompus toate tablourile lui Rembrandt pentru a-i analiza stilul și alegerea personajelor, reușind să creeze un nou tablou. Proiectul, denumit The Next Rembrandt, și-a propus să ilustreze modul în care Big Data și Machine Leaning transformă modul de a face artă în secolul 21.
Dacă ar fi să o ia de la capăt și să ”învețe” un computer să picteze din nou, i-ar plăcea să fie un tablou de Caravaggio, îmi spune Emmanuel Flores, Head of Technology în cadrul agenției de advertising J Walter Thomson, și omul care a coordonat întregul proiect The Next Renbrandt. Participarea în cadrul acestui proiect l-a ajutat să înțeleagă mai bine stilul lui Rembrandt și nu ar refuza un proiect similar. În plus, folosindu-se de experiența The Next Rembrandt, își dorește să învețe cât mai mulți oameni cum pot folosi inteligența artificială pentru a crea opere de artă.
”Cea mai mare provocare a fost imaginația. Ne e teamă de date, nu știm ce pot face și cum să le folosim. Trebuie să învățăm cum să lucrăm cu ele și să le folosim pentru a pune în practică imaginația”, ne-a declarat Flores, prezent la București pentru un eveniment care a avut loc în cadrul Art Safari.
Potrivit acestuia, viitorul artei stă în capacitatea computerelor de a învăța să realizeze singure astfel de capodopere. ”Poate nu vom vedea acest lucru în următorii 20 de ani, însă până în acel moment va trebui să le amplificăm creativitatea”, a precizat Flores.
The Next Rembrandt a fost inițiat de ING Bank Olanda și a fost creat de o echipă alcătuită din istorici de artă, cercetători în tehnologia materialelor, specialiști în analiza datelor și ingineri. Sub îndrumarea agenției de creație J. Walter Thompson, aceștia au utilizat tehnologia Microsoft, de-a lungul a 18 luni, în scopul de a învinge o provocare controversată: a învăța un computer să gândească, să acționeze și să picteze precum Rembrandt.
Poate un algoritm să învețe stilul unui mare maestru?
La baza acestui proiect stă colectarea și analiza de date vizuale. Astfel, echipa din spatele proiectului a colectat date din toate cele 346 tablouri ale pictorului olandez. Acestea au fost scanate la înaltă rezoluție atât 2D cât și 3D, apoi detaliile au fost amplificate prin algoritmi de deep learning rulând pe platforma de cloud Azure de la Microsoft.
Întregul proces a durat mai bine de 18 luni și a implicat artiști, programatori, critici de artă, specialiști în date, istorici ai artei și ingineri, rezultând în 168.263 de unități vizuale pe care algoritmul le-a învățat și folosit.
Cum a fost ales subiectul tabloului?
Alegerea subiectului a fost făcută urmărind deciziile artistului în opera sa. Predilecția lui Rembrandt pentru portrete a ușurat decizia, dar a asigurat și o cantitate mai mare de date de învățare specifice subiectului pentru algoritmul ce urma să creeze „un nou Rembrandt”.
Detaliile portretului au fost stabilite împreună cu critici de artă și experți în opera pictorului, ținând cont de alegerile reale ale acestuia și de contextul istoric al activității lui. Și pentru că mai mult de jumătate dintre subiecții artistului au fost bărbați, s-a decis ca și subiectul noului tablou să fie un bărbat între treizeci și patruzeci de ani, cu barbă, îmbrăcat în negru, cu guler alb și pălărie.
Odată definit modelul, algoritmul a creat imaginea folosind tehnicile de geometrie, compoziție, coloristică și detalii învățate din analiza tablourilor maestrului olandez. Rutine software de recunoaștere facială au analizat și clasificat cele mai des întâlnite geometrii folosite de Rembrandt pentru crearea fețelor și le-au aplicat pentru a genera trăsăturile modelului pe pânza virtuală a noului tablou.
Imagine versus Tablou
Incluse în algoritmul general, noile trăsături au devenit fața și bustul unui bărbat, vizualizat conform tehnicilor pictorului în termeni de proporție și compoziție.
Odată ce portretul a fost complet, au fost adăugate textură și relief. În urma analizei tehnicii și tușelor tablourilor existente, imaginea creată a fost completată cu informații legate de înălțime pentru a recrea mișcările pensulei și aplicarea culorilor. O imprimantă 3D special dezvoltată pentru reproduceri de artă a aplicat 13 straturi de culoare succesive, recreând realist textura unei picturi clasice pentru cei 148 de milioane de pixeli ai noului Rembrandt.
Deconstrucția și reconstrucția nu sunt străine artei, iar echipa din spatele proiectului The Next Rembrandt a arătat că un software poate să recreeze arta unuia dintre marii maeștri ai picturii universale. Suntem abia la început, însă, iar viitorul are nenumărate posibilități.
