Oana Coșman
ClarK este echipa care a realizat o pereche de ochelari inteligenți destinați mediului industrial. Ochelarii sunt dotați cu o serie de senzori - infraroșii, QR scanner, de gaze - dar și cu o cameră, pentru a ajuta muncitorii de fabrici să-și poată face treaba mai ușor. Fondatorii startup-ul spun că ochelarii sunt modulari, deci pot fi foarte ușor adaptați nevoilor din diferite companii. Am stat de vorbă cu Vlad Măcelaru, unul dintre fondatorii echipei ClarK, despre planurile de dezvoltare ale acestui proiect și utilizările ochelarilor ce funcționează pe baza tehnologiei de realitate augmentată.
Fondatorii ClarK au participat la ediția din acest an a a programului de preaccelerare Innovation Labs și au câștigat premiul "Startup of the Year". În același timp, la 200 Seconds of Fame, de la iCEE.Fest, ClarK a fost desemnat cel mai bun startup generalist și s-a ales cu un premiu în valoare de 2.000 de euro de la Allianz Țiriac.
”Lucrând în paralel la mai multe proiecte în decursul ultimului an, ne-am decis să alegem ochelarii pentru a participa cu ei la Innovation Labs. Din punct de vedere tehnologic, ideea unor ochelari cu realitate augmentată ne-a surâs de multă vreme. Definirea din punct de vedere comercial al produsului, s-a petrecut în contextul Innovation Labs, unde am avut șansa de a rafina conceptul”, spune Vlad.
Infuzie de capital
În acest moment, investiția în prototipare și și aparatură se ridică la circa 50.000 de euro, bani pe care echipa i-a investit, inițial, mai întâi din propriile fonduri, apoi, pe măsură ce ClarK a câștigat expunere în cadrul competițiilor la care a participat, a beneficiat și de ajutor financiar. ”Asta ne permite să producem în momentul de față prototipurile, însă pentru a ajunge la nivel de producție în masă vom avea nevoie de o infuzie de capital substanțială”, afirmă Vlad.
Iar această infuzie substanțială se ridică, după cum estimează echipa Clark, la 300.000 de euro, finanțarea urmând să vină atât de la partenerii de business, cât și din niște fonduri europene.
Sondajele indică faptul că 82% din cei de pe lista Fortune 1000 se previzionează că vor folosi ochelari cu realitate augmentată în următorii 3 ani, așadar timingul este potrivit
Prototipurile despre care vorbește Vlad sunt create, momentan, cel puțin, în număr limitat, fiind disponibile doar pentru partenerii alături de care ClarK va derula proiecte – echipa se află la al 5-lea prototip și lucrează la îmbunătățirea acestuia. Însă, din nou, participarea în cadrul acceleratoarelor le-a fost utilă tinerilor. Pentru un business care a început, propriu-zis, abia din luna martie a acestui an, ClarK a reușit deja să atragă niște branduri mari în portofoliu.
”Companiile mari ne-au luat rapid în serios datorită modului în care am interacționat, rămânând mereu ancorați în realitate. Printre acestea se numără OMV Petrom, Ortec și BearingPoint. După terminarea acestor proiecte pilot vom scala semnificativ producția, acela fiind momentul în care vom avea nevoie atât de o investiție substanțială, cât și de luarea unei decizii în privința sediului de producție. Unele componente sunt proiectate de noi și fabricate de terți, iar altele sunt achiziționate ca atare, asamblarea având loc pentru moment în România”, povestește Vlad Măcelaru.
ClarK, un serviciu multifuncțional
Cofondatorul ClarK explică faptul că ochelarii nu vor fi vânduți ca un obiect de sine stătător. În esență, aceștia vor face parte dintr-un serviciu multifuncțional ce va include atât o parte de augmentare, cât și una de analiză. ”Scopul final reprezintă îmbunătățirea productivității și a siguranței în medii industriale”, afirmă acesta.
Prin produsul lor, românii se adresează companiilor globale, cu peste 1.000 de angajați, companii care investesc în inovare și sunt așa-zișii early adopters. Adică business-urile care țin pasul cu toate noutățile din tehnologie și nu numai. ”În general vorbim despre companii din Olanda, Austria și Germania”, precizează Vlad.
Am fost puși în situația de a ne prezenta, rafina, și confirmă ideea în fața potențialilor investitori, iar acest lucru a avut un impact semnificativ asupra iterațiilor prototipurilor
Potrivit acestuia, industria AR (realitate augmentată), adică fix cea pe care și-au dezvoltat ochelarii smart, s-a lansat odată cu apariția kit-ului Apple cu realitate augmentată și Google AR Core. Între timp, companiile care au implementat devreme astfel de tehnologii au înregistrat economii între 25% și 85% de la AR, ceea ce a generat investiții ulterioare în această tehnologie în valoare de 3,6 miliarde de dolari în ultimele 12 luni, potrivit DigiCapital. ”Sondajele indică faptul că 82% din cei de pe lista Fortune 1000 se previzionează că vor folosi ochelari cu realitate augmentată în următorii 3 ani, așadar timingul este potrivit”, mai spune cofondatorul ClarK, precizând faptul că elementele care diferențiază proiectul românesc de cele ale competitorilor sunt senzorii montați pe dispozitiv, ușurința în integrarea datelor, precum și costurile mici raportate la scalabilitatea soluției.
Provocarea hardware
ClarK sunt printre puținele startup-uri românești care se încumetă să facă produse hardware. De obicei, zona de software este mai atractivă pentru că nu depinzi de furnizori, de costurile impuse de alte companii și poți implementa proiectul cu mult mai multă rapiditate. De altfel, din punctul de vedere al lui Vlad, fix procesul de producție a ridicat dificultăți echipei din spatele ochelarilor smart pentru mediul industrial. ”Cea mai mare provocare pentru orice startup care își propune să ofere și o soluție hardware este reprezentată de procesul de producție. Procurarea de componente din afara țării și găsirea de echipamente pentru producerea dispozitivului au fost principalele provocări”.
Participarea la competiții destinate startup-urilor i-a motivat, totuși, să meargă mai departe pentru că le-a confirmat faptul că au găsit o nișă interesantă și cu potențial. ”Am participat în ultimul an la majoritatea hackathoanelor din România, iar Innovation Labs și 200 Seconds of Fame le-am perceput ca fiind provocări noi. Am fost puși în situația de a ne prezenta, rafina, și confirmă ideea în fața potențialilor investitori, iar acest lucru a avut un impact semnificativ asupra iterațiilor prototipurilor. De asemenea, am reușit să stabilim legături importante cu mediul de afaceri pe care nu le-am fi putut realiza altfel, networking-ul fiind principalul motiv din spatele participării la competiții”, completează Vlad.
Nu s-au oprit doar la programele locale. De altfel, în luna octombrie echipa ClarK se va afla la Copenhaga, fiind selectați ca finaliști în cadrul University Startup World Cup. ”Aplicăm constant la programe relevante și dorim să internaționalizam și să promovăm potențialul tehnologic și inovativ al României în lume”, adaugă reprezentantul startup-ului.
Mix-ul perfect pentru o viziune de ansamblu
Tinerii au reușit să găsească mix-ul de skill-uri pentru a reuși să construiască un business viabil, dar și segmentul de piață pe care să-și facă debutul. La cei 25 de ani ai săi, Vlad a studiat International Business & Management în Olanda și Japonia. La terminarea studiilor a devenit voluntar al Ligii Studenților Români în Străinătate, unde a oferit sprijin prin proiectele de mentorat pentru tinerii ce vor să studieze în Europa. Începând cu septembrie 2017 este delegat de tineret al României la ONU și este stabilit în Bucureşti, unde îşi canalizează energia pentru a găsi și aduce împreună oamenii ce susțin și contribuie la proiecte de educație și tehnologie.
Ionuț Moldoveanu (25 de ani), un alt membru al echipei ClarK, și-a dezvoltat pasiunea pentru ingineri electrică și tehnologie încă de la vârsta de 12 ani. Ionuț a câștigat numeroase competiții de tehnologie în România. Pe plan profesional, a creat de la diverse proiecte în domeniul Internet of Things pentru uz industrial precum senzori pentru fabrici, până la proiecte pentru Agenția Spațială Europeană.
Tot pe partea tehnică lucrează și Costin Costea (21 de ani). De mic iși dorea să facă roboți și îi construia din ce găsea prin casă. La 15 ani a început să învețe bazele programării și ale roboticii. În perioada facultății s-a axat pe a participarea la hackathoane și concursuri de inovație pentru a-și dezvolta cunoștințele de programare si gândirea creativă. Proiectul său de suflet, pe lângă Clark, este OLinda, o oglindă inteligentă ce oferă conținut personalizat utilizatorilor bazat pe recunoaștere facială. În același timp, Costin a predat robotica copiilor timp de 1 an și jumătate deoarece a dorit să împărtășească cunoștințele cu viitoarele generații de roboticieni și programatori. În prezent acesta lucrează în cadrul Capgemini ca programator pentru un proiect ce presupune dezvoltarea de software pentru Agenția Spațială Europeană.
Alexandru Șoloț (23 de ani), un alt membru al echipei ClarK, este proaspăt absolvent al Facultății de Automatică și Calculatoare. Curiozitatea nativă și pasiunea pentru știință și tehnologie sunt câteva din trăsăturile ce au stat la baza implicării în numeroase hackathoane și concursuri, context în care i-a cunoscut și pe colegii de la ClarK. Până în prezent a lucrat atât în cercetare în cadrul Institutului Național pentru Cercetare și Dezvoltare în Microtehnologie, cât și în industrie ca Embedded Software Developer la Fitbit, și Software Engineer la ModuleWorks.
Partea de marketing a ClarK este asigurată de Alexandra Dinu (26 de ani), absolventă a facultății de Administrarea Afacerilor și Marketing la Universitatea București și a unui master în Politică și Economie Europeană la facultatea de Științe Politice, plus a altui master de Management Intercultural la catedra UNESCO. Alexandra este specializată în organizarea evenimentelor pe zona de travel – de exemplu, a organizat Sleep a Night in Dracula’s Castle organizat la Bran, împreună cu cei de la AirBnB, un eveniment care a avut 88.000 de oameni înscriși în concurs și a generat publicitate gratuită în peste 140 de țări, în valoare de 2.5 milioane de euro.
Alexandru-Valentin Teodorov (27 de an) a terminat Facultatea de Management Economic la ASE, un master în Managementul Proiectelor și unul în Management Intercultural la catedra UNESCO, organizând alături de Alexandra evenimente de travel. În perioada studenției a plecat cu programul Work and Travel la New York, iar apoi a urmat drumul antreprenoriatului. A fost pasionat de IT și tehnologie încă din perioada liceului, participând la mai multe concursuri în domeniu. În cadrul echipei se ocupă de partea de management și vânzări.
”Echipa fiind mixtă, venim cu experiența din diverse domenii, fapt ce ne-a ajutat să avem o viziune de ansamblu asupra industriei. Chiar dacă până în prezent nu am mai dezvoltat un produs bazat pe augmentare, echipa este foarte capabilă din punct de vedere tehnic, ridicându-se la nivelul provocărilor impuse de domeniu. Partea comercială ne-a pus dificultăți, însă experiența anterioară și expunerea internațională ne-au oferit o viziune mătură asupra problemei”, concluzionează Vlad Măcelaru.
