Octavian Palade
Peste 1.600 de persoane fizice și juridice au trimis solicitări legate de proiectul de lege ”privind adoptarea unor măsuri referitoare la infrastructuri informatice și de comunicații de interes național şi condiţiile implementării rețelelor 5G”.
Dezbaterea a fost împărțită între susținătorii și reprezentanții Huawei, companie care se opune modului ambiguu în care sunt formulate criteriile de eligibilitate din proiectul de lege, și cei care se opun în totalitate implementării 5G și care văd proiectul ca pe o portiță pentru demararea procedurii de implementare a rețelei la nivel național. Având în vedere că cel de-al doilea grup își bazează discursul pe temeri nefondate și pe pseudoștiință, am decis să ignorăm argumentele venite din partea reprezentanților anti-5G.
La finalul dezbaterii, reprezentanții MTIC, CERT-RO și ANCOM au luat cuvântul pentru a răspunde propunerilor și întrebărilor, dar declarațiile au fost lipsite de argumente și au evitat principalele probleme ridicate. Întreaga dezbatere online a durat aproape 5 ore.
”Nciodată o măsură politică nu a reușit să securizeze un router sau un server”
Ion Dragne, reprezentantul Huawei Technologies SRL, a avut o expunere foarte detaliată privind proiectul de lege. Acesta a cerut retragerea proiectului pe motivul că nu există un studiu de impact. ”Din expunerea de motive, s-a spus că din punct de vedere al impactului asupra IMM-urilor, inițiatorii au zis că un astfel de proiect de lege nu va avea impact asupra IMM-urilor sau asupra bugetului”, a atras atenția Dragne.
Acesta a reamintit că, în cazul în care va fi adoptat, acest proiect de lege ”poate aduce atingere liberei concurențe și se încalcă constituția României”. Privind articolul din proiectul de lege care presupune retragerea treptată a tehnologiilor de rețea deja implementate (3G și 4G) în cazul în care un furnizor nu primește avizul CSAT, Dragne a atras atenția că acest articol duce la ”încălcarea dreptului la proprietate”, iar caracterul retroactiv al unei astfel de legi este nejustificat.
Dragne a mai zis că piața ”ar trebui lăsată, cel puțin în parte, să fie controlată de legile competiției” și a criticat faptul că ”procedura de autorizare este lipsită complet de transparență, efectuată de autorități care nu au dezbateri publice și finalizată printr-o decizie politică ce aproape nu poate face obiectul unui control”. Avocatul Huawei a mai declarat că ”toate criteriile sunt non-tehnice, politice, subiective” și că legile ar trebui să fie clare și predictibile.
”Niciun actor din piața comunicațiilor nu se simte în siguranță în momentul în care trebuie să se supună unor reguli determinate subiectiv, aproape nemotivate și care ar putea scăpa de sub controlul judecătoresc. În mod particular, proiectul de lege nu permite judecătorului să respingă un aviz negativ. Este încălcat și dreptul la apărare”, a mai atras atenția Dragne.
O părere similară a avut și Cristina Crețu, Senior Tech Consultant de la firma de avocatură MPR Partners. Aceasta a atras atenția asupra faptului că proiectul de lege nu face nicio referire la setul de instrumente 5G Toolbox adoptat de UE, că nu analizează dacă există măsuri mai puțin prejudiciabile pentru toate părțile ce ar putea fi implicate. Și Crețu a menționat că proiectul legii 5G încalcă prevederile legii concurenței și ar putea duce la crearea unui duopol, la creșterea prețurilor și la o scădere a calității serviciilor.
Mai mult, aceasta a reamintit faptul că ”numărul limitat de producători de echipamente ar putea duce la scăderea nivelului de securitate”.
Lorian Vintilă, șeful ZTE România, a intervenit și el în discuție, reamintind faptul că ”partea chineză investește în România de peste 20 de ani, avem foarte mulți angajați în România și am adus foarte multă tehnologie aici”.
Cornel Lozeanu, de la Camera de Comerț și Industrie România - China a criticat faptul că proiectul legii 5G este ”aproape copy-paste din memorandumul România-SUA privind excluderea Huawei”, acest lucru reprezentând ”un factor de îngrijorare, pentru că ar putea să apară și alte inițiative de acest gen”. ”Nu știm urmările, dar preocuparea este extrem de serioasă din punctul nostru de vedere”, a mai declarat Lozeanu.
Diana Crângașu, de la firma de avocatură Clifford Chance din Bruxelles a remarcat că ”proiectul de lege interferează cu atribuțiile ANCOM și CERT-RO” și că ”nu e prevăzut cum vor fi reglementate procedurile ANCOM și CERT-RO cu acest proiect de lege”.
Tiberiu Gându, de la Asociația Națională a Furnizorilor de Servicii de Telecomunicații și Internet, a solicitat extinderea perioadei de consultare și a atras atenția asupra multor ambiguități din proiectul actual de lege. Mai exact, el este îngrijorat că din cauza formulării ”să nu ajungem să supunem producătorii de fibră optică la această autorizare”.
Gându susține că este îngrijorător faptul că operatorii nu vor mai putea face nicio achiziție de echipament de rețea timp de 4 luni dacă legea ar intra în vigoare, deoarece niciun furnizor nu va fi autorizat de stat. El a vorbit și despre faptul că va fi afectată concurența pe această piață și a specificat că legea nu ar trebui să se aplice retroactiv. ”Echipamentele deja existente trebuie lăsate să funcționeze pe durata lor de viață. Unele echipamente sunt dificil de înlocuit, altele nu mai sunt produse și nu se mai găsesc”, a declarat Gându.
Printre cei care au luat cuvântul se numără și Sergiu Zaharia, Cybersecurity Office în cadrul Huawei, care a criticat faptul că proiectul legii 5G ”nu conține cuvântul tehnic” și a atras atenția asupra faptului că ”niciodată o măsură politică nu a reușit să securizeze un router sau un server”.
Și analistul și consultantul Radu Magdin a luat cuvântul. Acesta a menționat faptul că ”o abordare tehnică ar fi și în avantajul României”, abordarea actuală fiind una subiectivă. Analistul a explicat că dacă și alte țări ar adopta legi bazate pe principii subiective, companii din România s-ar putea trezi interzise în anumite țări pe considerente de ”corupție sau de imagine la nivel de regiune”
Răspunsurile MTIC, ANCOM și CERT-RO
Corneliu Mănescu, director în cadrul MTIC, a declarat că proiectul de lege, în actuala sa formă, nu denaturează mediul competitiv și nu afectează modul de asigurare a serviciilor de către operatori, în ciuda mențiunilor făcute de participanții la dezbatere.
”Nu este vorba despre un act normativ menit să denatureze mediul competitiv, piața și modul de asigurare a serviciilor de către operatori. Actul normativ respectiv respectă întru totul principiile de concurență și, mai mult decât atât, are la bază fundamente care stau la baza întregii structuri din care facem parte. Uniunea Europeană e construită pe valori democratice. Nu și-ar dori nimeni dezvoltarea de rețele provenite din zone totalitare” a declarat Mănescu.
În ciuda celor scrise în proiectul de lege, Mănescu a declarat că nu vor fi eliminate echipamente de rețea aflate deja în uz. ”S-a precizat că există riscul eliminării unor echipamente din actualele rețele, rețele care ne-au oferit un avantaj în această periodă. Nu există chestiunea asta”, contrazicând articolul din proiectul de lege la redactarea căruia a contribuit. ”Faptul că scrie într-un proiect de lege (care cel mai probabil va ajunge lege) nu înseamnă neapărat că se dorește eliminarea componentelor deja existente în rețelele 3G și 4G. Dacă se va descoperi că există elemente care reprezintă vulnerabilități, punctual acelea vor fi eliminate”, a mai declarat acesta.
Referitor la ignorarea uneltelor UE 5G Toolbox, Mănescu a declarat de mai multe ori că acest proiect de lege este scris în conformitate cu setul de reguli UE, menționând că alte proiecte de lege (ce vor fi anunțate ulterior, la o dată necunoscută) vor ține cont de criteriile tehnice care lipsesc din proiectul actual. ”Există un pachet de acte normative în curs de elaborare care vor specifica în detaliu și care vor trata din punct de vedere tehnic rețelele 5G. Acest proiect ține de un principiu de bază - respectarea neutralității tehnice a rețelei”, a mai spus acesta. Dan Câmpean, de la CERT-RO, a avut un răspuns similar. ”5G Toolbox este reflectat în totalitate în acest proiect de lege. Toate categoriile de măsuri sunt reflectate în acest proiect de lege”, a spus acesta, fiind contrazis de avocații prezenți la dezbatere.
Mănescu a mai făcut o serie de declarații contractidorii. Acesta a menționat că actualul proiect de lege se referă doar la ”rețelele critice, ale statului”, nu la rețelele comerciale la care vor avea acces cetățenii de rând, lucru care nu reiese din textul proiectului.
Din partea ANCOM a participat Marius Săceanu, care a reiterat faptul că acest proiect de lege este ”complementar 5G Toolbox”. ”Acest proiect nu implementează toate instrumentele din Toolbox 5G. Instrumentele din Toolbox vor fi implementate prin mai multe căi. Una din ele e Ordonanța 111. Altele vor avea nevoie de legislație specială”, a spus acesta. El a declarat că articolul care ar putea duce la blocarea achizițiilor de echipamente timp de 4 luni ar trebui dezbătut mai mult și, în același timp, a reamintit că ministerele competente și Curtea Constituțională vor decide asupra legitimității acestui proiect de lege 5G. ”Partea de dezbatere publică e doar o etapă. Au fost ridicate probleme de constituționalitate, principii concurențiale, principii europene. În spatele acestor măsuri stau deciziile ministerelor de specialitate care vor decide dacă măsurile sunt sau nu de măsură să atragă posibile probleme legate de încălcarea Constituției”, a declarat acesta. Răspunzând temerilor privind lipsa unor pârghii prin care ar putea fi atacat un aviz negativ, Săceanu a explicat că ”decizia Primului Ministru va fi un act administrativ care va trebui să respecte toate rigorile legale și va putea fi atacată”.
Mănescu a conchis declarând că ”la momentul actual, rețelele 5G nu există. Când vorbim de 4G, plecăm de la ipoteză corectă că nu există o amenințare din partea unui stat străin. Furnizorii cred că își fac griji gratuit, pentru că nu cred că există motive concrete să își facă griji”.
