Vlad Andriescu
M-am întâlnit cu Natalia Antelava anul trecut, înainte de Gala Premiilor Superscrieri, la un an distanță din momentul lansării platformei care a luat naștere pe 1 decembrie 2016. Coda Story urmărește o singură poveste jurnalistică din toate unghiurile posibile. Pentru a se finanța la început au avut și o campanie de crowdfunding, dar reușesc să se finanțeze și prin externalizarea serviciilor lor. Cum funcționează, totuși, un startup jurnalistic? Și cum a luat naștere?
“Eram în Yemen și urmăream de șase săptămâni revoltele din țară. Eram singura jurnalistă străină rămasă acolo, ceilalți fuseseră deportați. Dezvoltasem relații de prietenie cu jurnaliștii de acolo și cu sursele. Știam că voi pleca și BBC nu va mai trimite pe nimeni. Și oamenii ar fi urmat să nu mai vorbească despre Yemen. Nu pentru că suntem răi, ci pentru că așa funcționează lucrurile. Te concentrezi pe altceva ulterior”, povestește Natalia.
Ea s-a gândit cum ar putea să facă lucrurile diferit și a început să discute cu alți colegi. Și așa a ajuns la această idee: o singură poveste mare din toate unghiurile de abordare posibile.
O campanie de crowdfunding de succes
Pentru a se lansa, Coda Story a inițiat o campanie de crowdfunding pe platforma Indiegogo. A reușit să strângă 23.000 de dolari după o experiență pe care Natalia o descrie ca fiind “traumatizantă”, deși râde vorbind de asta.
“A fost un succes. Dar am urât procesul. Crowdfunding-ul e despre a le cere tuturor prietenilor tăi bani. La început era ciudat, dar până la finalul campaniei am fi întrebat pe oricine cunoșteam din trecut”, spune Natalia Antelava.
“Am lansat cu un pilot, pentru a testa ipoteza, cu povestea problematicii LGBT din Rusia. Aveam puțini bani, cei din crowdfunding și un mic grant, pentru a face subiecte despre dezinformare. Prima noastră ipoteză, că ne vom ocupa 18 luni de un subiect și ne vom opri a fost modificată, dacă subiectul e încă viu, nu are rost să-l oprești”, spune fondatoarea Coda Story. Practic, subiectul LGBT în Rusia s-a extins și acum vorbește despre diferite aspecte care pornesc din acest centru, adică dezinformare, lupta cu fake news, drepturile omului, în general, în Rusia, alegerile prezidențiale.
Practic, modelul lor de creștere este de a crea mici site-uri în interiorul site-ului mare. Astăzi la Coda Story sunt opt oameni și mai au câțiva oameni în Moscova. Pentru a scoate o ediție anuală de Coda Story, jurnaliștii au nevoie de 300.000 de dolari pe an.
Cum păstrezi interesul asupra subiectului?
De multe ori, în jurnalism, principala grijă, după cea de a rezista financiar, este cum menții interesul asupra unui subiect despre care tu, ca jurnalist, consideri că oamenii ar trebui să știe. În epoca distribuției pe rețelele sociale, un subiect este ușor de pierdut între două știri mondene, trei pisici, o piesă și un GIF.
“Alegem un subiect, să zicem drepturile persoanelor gay din Rusia, dar nu vorbim despre 100 de bărbați gay sau femei lesbiene. Vorbim despre trendurile și ițele care ies din acest punct central - violența, Biserica Ortodoxă și influența ei, puterea autoritară a statului, cum exportă Rusia homofobia. Poate fi un subiect cultural, poate fi unul despre sport. Și o spunem diferit - scris, video, audio, prin podcast-uri și le facem un context mai amplu”, spune Natalia.
Cum finanțezi un asemenea startup?
Probabil cel mai de succes startup din lumea media este De Correspondent, din Olanda, care a avut campanii de crowdfunding de succes și care are un număr mare de abonați. Povestea lor o citești aici.
“Cea mai mare parte vine prin Fundație. Avem un program de abonați, dar obținem bani cât să finanțăm o singură poveste. Majoritatea banilor vin din granturi. Vrem să facem bani, chiar dacă suntem non-profit”, explică fondatoarea Coda Story.
De asemenea, o mare parte din venituri vine din divizia de conținut a Coda Story. Practic, se externalizează tot ce înseamnă creatorii de conținut, de la scriitură, până la video, animație. Coda lucrează pentru alte publicații, dar și posibil pentru alți clienți instituționali, branduri mari, care au nevoie de conținut.
Dar crede Natalia că jurnalismul alternativ de acest tip poate fi finanțat? “Putem să diversificăm metodele de a face bani. Dar uită-te la modelele care ar fi trebuit să aibă succes. Buzz Feed, care nu e numai despre video-uri cu pisici. Pisicile plătesc pentru jurnalism. Dar Buzz Feed nu a făcut venituri pe cât voiau investitorii lor. Nu cred că mai putem face bani din metodele tradiționale”, spune Natalia Antelava. Însă ea crede că misiunea jurnalismului de astăzi este să convingă publicul că materialele realizate au utilitate publică și publicul ar trebui să plătească pentru ele.
Însă a fost un an bun pentru jurnalism. Odată cu alegerile din Statele Unite, presa a fost văzută ca fiind sub atac. Așa că oamenii au reacționat.
“Numărul de abonați crește în toată lumea. Radioul Național din Statele Unite are mai mulți bani decât ar avea nevoie. Din ce în ce mai multă lume are încredere în noi, pe măsură ce sunt și mulți care nu mai au încredere”, spune Natalia Antelava.
Cum atingi generația tânără?
Despre noua generație se spune că nu mai urmărește știrile, că se uită numai pe Snapchat sau pe YouTube. Dar Natalia Antelava nu e atât de pesimistă, deși a instalat Snapchat și nu a știut să-l folosească. Ceea ce e și cazul meu.
“Dar avem atâtea lupte de dus. Și cred că tinerii pot fi convinși că știrile contează. Mulți citesc cărți. Vânzărule de cărți sunt în creștere. Citesc jurnalism longform. Cred că sunt deștepți și interesați și ei vor povesti lucrurile care contează prietenilor.”, spune Antelava.
În ceea ce privește Fake News, Natalia are o filosofie diferită de mulți alți jurnaliști. Ea nu crede că Fake News trebuie să fie o luptă pe care să o poarte presa, ci trebuie tratat ca orice alt subiect. “Dacă democrația este atacată, o aperi sau tu, ca jurnalist, scrii despre asta, le explici oamenilor și-i faci pe ei să înțeleagă?”, spune Natalia Antelava.
“Meseria noastră este să spunem povestea”
