Acestea au evoluat de la un simplu conținut de divertisment la instrumente folosite în operațiuni complexe de înșelăciune la scară largă. Înțelegerea acestor riscuri și implementarea unor strategii pentru a le reduce este esențială pentru a menține integritatea organizațională și a proteja reputația, finanțele și operațiunile companiei.
În acest context, interacțiunile reale, de la birou, devin mai importante ca niciodată, mai ales dacă vorbim de procesele de învățare atât de necesare tinerilor aflați la început de carieră. Pentru a-și asigura evoluția în carieră, aproape 70% dintre angajații din Generația Z spun că au nevoie de cel puțin 3 zile pe săptămână la birou, iar 62% lucrează deja full time de la birou, potrivit unui sondaj inițiat de Genesis Property, compania fondată de antreprenorul Liviu Tudor.
Una dintre cele mai îngrijorătoare amenințări ale tehnologiei deepfake este capacitatea acesteia de a comite fraude financiare. În acest an, au existat mai multe incidente, la scară globală, în care angajați din domeniul financiar au fost păcăliți să transfere milioane de dolari în conturile atacatorilor, după ce au primit conținut video fals, dar extrem de convingător. Unii erau convinși că discută cu cineva din conducerea organizației, astfel că au ascultat indicațiile respective și au produs pagube companiei. Aceste cazuri scot în evidență riscurile grave pe care le prezintă deepfake-urile în compromiterea comunicării din interiorul unei organizații, făcând din ce în ce mai dificilă distincția între interacțiunile autentice și cele înșelătoare.
Daune reputaționale și erodarea încrederii
Deepfake-urile pot fi, de asemenea, utilizate pentru a imita manageri, acționari sau decidenți cheie din interiorul organizației și nu numai, creând iluzia autenticității în e-mailuri, apeluri telefonice sau mesaje video. Aceste tipuri de atacuri pot duce la pierderi financiare majore și pot deteriora reputația unei organizații pe termen lung. Situația e cu atât mai complicată cu cât afacerile se bazează tot mai mult pe întâlniri virtuale și interacțiuni de la distanță, astfel că riscul exploatării prin deepfake în tranzacții financiare devine tot mai evident.
Dincolo de frauda financiară, deepfake-urile reprezintă o amenințare severă pentru reputația unei companii. Capacitatea de a crea videoclipuri sau înregistrări audio false, dar realiste, ale directorilor, angajaților sau reprezentanților organizației poate duce la dezinformare, crize de imagine, indignare din partea consumatorilor sau probleme legale. De exemplu, un deepfake ar putea înfățișa un CEO făcând declarații extem de controversate, ceea ce ar duce la pierderea încrederii publicului și a acționarilor. Chiar dacă ulterior se dovedește că acel conținut a fost fals, daunele aduse imaginii unei mărci pot fi greu de reparat ulterior, deoarece dezinformarea online se răspândește mult mai rapid decât informațiile corecte care apar ulterior.
Pentru afacerile care pun pe primul plan transparența și încrederea, orice atac prin deepfake poate eroda încrederea acționarilor, investitorilor și consumatorilor. În industrii unde reputația este esențială – cum ar fi finanțele, sănătatea și mass-media – riscurile sunt chiar mai mari.
Pentru a reduce riscurile prezentate de deepfake-uri, organizațiile trebuie să adopte o abordare complexă, care să includă atât soluții tehnologice, cât și vigilență umană. Un prim pas trebuie reprezentat de îmbunătățirea măsurilor de securitate cibernetică. Deepfake-urile exploatează vulnerabilitățile infrastructurii digitale a unei companii. Prin urmare, afacerile trebuie să investească în tehnologii avansate de securitate cibernetică, capabile să detecteze și să contracareze conținutul deepfake.
Apoi, educația și conștientizarea angajaților devin esențiale. Eroarea umană rămâne una dintre cele mai mari vulnerabilități în securitatea cibernetică. Companiile ar trebui să-și instruiască angajații să recunoască semnele unui deepfake, cum ar fi inconsecvențele în sunet sau video sau comunicări care nu se aliniază cu normele stabilite anterior. Angajații, în special cei cu acces la informații sensibile, trebuie educați să verifice comunicările și tranzacțiile prin metode suplimentare.
Nu în ultimul rând, este nevoie de reglementări legale stricte. Unele țări au început să implementeze legislație care vizează utilizarea abuzivă a tehnologiei deepfake, dar reglementările sunt încă la început la nivel global.
