Lectură de 2 min
Textele publicate în categoria Subiectiv sunt responsabilitatea autorilor, fiind opinii asumate de aceștia. Dacă vrei să afli mai multe opinii ale specialiștilor, urmărește categoria Subiectiv.
În funcție de particularitățile lor mărcile pot sau nu pot fi protejate sau pot exista strategii de protecție diferite. Așa că haideți să vedem câte tipuri de mărci pot exista și cum le putem proteja.
Există categorii de cuvinte sau sloganuri pe care nu le veți putea înregistra că mărci pentru produse sau servicii pentru motivul că pot induce în eroare consumatorul în legătură cu natura, caracteristicile sau proveniența unui produs.
Un cuvânt
Un slogan
Numere
Un desen
O combinație a elementelor de mai sus
Un sunet sau un grup de sunete
O culoare specifică brandului, menționată în manualul de identitate conform unui cod recunoscut internațional cum este ”Pantone”. Se pot proteja și mărci sub formă de holograme reprezentate în desene în două sau trei dimensiuni.
Deși până de curând nu puteau fi înregistrate mărci olfactive, în 2016 UE a adoptat noi prevederi cu privire la regulamentul mărcilor (Reg. (EU) 2015/2424), care din acel moment pot fi înregistrate.
Prima încercare de înregistrare a unei astfel de mărci a fost făcută de compania de origine franceză, Chanel, care în 1994 a depus o cerere de înregistrare ca marcă olfactivă a parfumului Chanel No. 5. Atunci marca a fost respinsă întrucât mirosul parfumului nu rezulta din natura produsului în sine, ci era o combinație între mai multe tipuri de parfumuri naturale.
Anumite cuvinte sau însemne care pot induce în eroare consumatorul cu privire la natura, caracteristicile sau proveniența unui produs sau serviciu, nu pot fi înregistrate ca marcă.
Așa că atunci când alegeți un nume pentru un produs sau un serviciu nou, este bine să nu alegeți una dintre urmatoarele situații:
De exemplu, cuvântul croissant nu poate fi înregistrat ca marcă pentru un produs de patiserie.
De exemplu nu poate fi folosită denumirea ”Geneva” pentru ceasuri făcute în Franța.
De exemplu cuvântul ”bordeaux” de sine stătător, nu poate fi folosit pentru o marcă de vinuri.
După ce a fost ales numele, cu grija de a nu se încadra în niciuna dintre situațiile de mai sus, este necesar să fie verificată disponibilitatea mărcii. Mai exact, a verifica disponibilitatea unei mărci se referă la investigarea probabilității de a fi acceptată de oficiile unde dorim să o depunem. Această disponibilitate depinde de gradul de asemănare și confuzie pe care marca pe care noi dorim să o depunem îl are cu alte mărci deja înregistrate prin oficiul respectiv, pentru același teritoriu unde dorim și noi să înregistrăm marca.
Dacă în urma unei cercetări rezultă că marca prezintă un grad mare de confuzie cu alte mărci deja înregistrate, nu are rost să continue procesul de înregistrare întrucât proprietarii celelilalte mărci pot depune contestații oricând și pot anula marca.
Paul Cosmovici este consilier european în domeniul Proprietății Intelectuale fiind avocat în barourile din New York, Geneva, Paris, Frankfurt și București. Are experiență în domeniul strategiei de Proprietate Intelectuală implicându-se în tranzacții comerciale, extinderi de portofolii de mărci și în protejarea efectivă a activelor de IP pentru multinaționale și pentru startup-uri. În ultimii 10 ani, Paul a lucrat cu organizații din farma, FMCG, software, investiții.
Paul Cosmovici
