Lectură de 3 min
Textele publicate în categoria Subiectiv sunt responsabilitatea autorilor, fiind opinii asumate de aceștia. Dacă vrei să afli mai multe opinii ale specialiștilor, urmărește categoria Subiectiv.
Acest articol este a cincea și ultima parte dintr-o serie mai amplă despre cum să folosești metode de UX Design pentru a-ți construi produsul și a-ți crește afacerea. Iată prima, a doua, a treia și a patra parte a acestei serii.
Sunt convins că fiecare cititor al acestui articol care a fost cât de puțin implicat într-un proces complet de dezvoltare, a întâmpinat situația în care odată lansat pe piață, produsul construit nu a satisfăcut cerințele utilizatorului, iar după o perioadă a fost supus din nou redesign-ului.
În acest articol nu vom participa la dezbaterea atât de populară în cultura dezvoltării de produse digitale: agile vs waterfall. În schimb, vom vorbi despre cum putem să validăm produsul încă din fașă și să ne convingem că ceea ce lansăm este util și ușor de folosit, sau să corectăm greșelile pe care le descoperim.
Deși nu mai suntem în etapa de inspirație, metodele de validare pe care le vom folosi pot fi considerate ca fiind o formă de cercetare. Prin urmare, similar cu ce s-a menționat în articolul dedicat metodelor de cercetare, validarea poate fi deasemenea calitativă și cantitativă.
Metodele de validare calitativă sunt primul pas pentru a ne da seama dacă mergem într-o direcție corectă cu produsul pe care-l construim. Dacă ne decidem și găsim atât timp cât și buget pentru a le aplica, vom avea oportunitatea de a testa produsul nostru cu utilizatori reali, dar și de a descoperi eventuale noi oportunități de care să ținem cont în iterațiile următoare.
Deasemenea, pentru metodele calitative de validare, când vorbim de produse digitale, de cele mai multe ori este suficient să folosim un prototip Lo Fi. Vom enumera mai jos câteva metode calitative de validare.
Evaluarea fără utilizatori presupune un set de metode pe care putem să le aplicăm intern, apelând la cei care au contribuit la design-ul produsului dar și la colegi din alte departamente.
Sunt câteva metode uzuale care se pot folosi pentru a evalua o interfață fără utilizatori. Printre acestea se numără Informal Action Analysis, Cognitive Walkthroughs sau Heuristic Evaluation.
Deși aceste metode sunt simplu de executat și nu necesită un timp sau buget atât de mare, trebuie ținut cont că rezultatele descoperite sunt subiective. Pentru a avea parte de rezultate mai bune, trebuie să combinăm metodele de evaluare fără utilizatori cu cele de evaluare cu utilizatori.
Usability testing sau testarea cu utilizatori este o formă calitativă de evaluare prin care putem afla cum se comportă și cât de ușor este de folosit un produs atunci când mai mulți utilizatori il incearcă.
Este o metoda de validare deseori recomandată pentru a depași biasul pe care designerii îl obțin în timpul implementării și pentru a observa comportamentul utilizatorilor cu produsul (cât de ușor/greu satisface utilizatorul taskurile pentru care a ales produsul tău).
Un alt avantaj al acestei metode, pe lângă observațiile pe care le face facilitatorul unei sesiuni de testare despre comportamentul utilizatorului cu produsul, este că poate sa interacționeze direct cu utilizatorul și să descopere și alte probleme ce se pot ivi pe parcurs.
Dacă pentru metodele de validare calitativă despre care am menționat mai sus a fost suficient să folosim prototipul Lo Fi, metodele de validare cantitativa de care vom discuta în continuare pot fi aplicate doar dacă produsul este construit și lansat de cel puțin câteva săptămâni.
Iată câteva metode de validare cantitativă.
Analytics sunt metode de a studia comportamentul utilizatorilor cu un produs, într-o perioadă determinată de timp. Întrucât vorbim de validare cantitativă, analiza acestui studiu se face pe o plajă mare de utilizatori, apelând la criterii statistice.
Câteva exemple de instrumente de analytics sunt Google Analytics, Crazy Egg(în care se pot obține date inclusiv despre modelele de navigare pe pagină — heatmaps —generate de utilizatori), Optimizely (foarte util pentru A/B Testing).
Chestionarele (în cazul acesta, online), pot fi folosite ca o formă cantitativă de validare. Întrebările către utilizatori vor fi folosite pentru a măsura ușurința de utilizare a unui produs, percepția generală, lucruri ce se pot îmbunătăți, etc.
Câteva exemple de instrumente de chestionare sunt Survey Monkey, Zoho sau TypeForm. Toate aceste instrumente au suport de embed pe alte produse, prin care se pot organiza chestionarele.
Etapa de validare este crucială pentru a întelege dacă produsul nostru este pe drumul bun dar și un pas important în a descoperi oportunități noi pentru următoarele iterații și potențiale imbunătățiri fată de produsele competiției.
Cu acest articol voi încheia seria celor 5 articole în care am încercat să cuprind un proces complet de dezvoltare folosind metode de UX Design (iată primul, al doilea, al treilea și al patrulea articol al seriei).
Povestea produsului vostru însă, nu se termină aici, iar odată ce ați gustat din acest proces, poate ușor crea dependență. Lucru pe care îl recomand și îl încurajez, așa cum îmi doresc să văd cât mai multe produse de succes.
Ion este User Experience Designer la Grapefruit, iar rolul său în proiectele la care lucrează este să realizeze produse simple de folosit, plăcute estetic și care au impact emoțional
Ion Țurcanu
