Florin Cașotă
Irina AchimPodcast-ul ”Heat not BURNOUT” este proiectul nostru manifest anti-burnout, încercarea de a discuta cât mai mult pe subiect și de a aduce noi perspective asupra acestei epuizări, pe care ajungem s-o resimțim din ce în ce mai des. Proiect realizat cu sprijinul glo™.
glo™ este un dispozitiv electronic ce se utilizează împreună cu consumabilele compatibile ce conțin nicotină, o substanță ce creează dependență. Este destinat consumatorilor peste 18 ani. Acest produs nu este lipsit de riscuri.
În episoadele din podcast vom vorbi cu antreprenori, inovatori și specialiști despre pasiunea în muncă, dar și despre resursele la care putem aplea ca să nu ne ardem în procesul creativității.
Pentru experiența completă a acestui manifest anti-burnout, te încurajăm să explorezi secțiunea noastră și să-ți iei o pauză. După ce asculți acest episod, desigur.
Mihai Bran este unul dintre fondatorii startup-ului Atlas - actualul Hilio, o platformă care numără 500.000 de utilizatori care pot beneficia de știința trăitului frumos. În platformă, clienții au acces la consultații online cu specialiști psiho-emoționali, coaching sau wellbeing financiar.
Angajați din companii și clienții partenerilor Hilio au acces la un ecosistem complet de soluții care să îi ajute pe oameni să își construiască propriul drum către starea de bine.
Alături de Mihai vorbim despre cât de important e să ducem subiectul de sănătate mintală în companii și cum face asta prin soluția creată de el pentru piața din România.
Burnout-ul este definit ca o stare de epuizare fizică și mentală care afectează relațiile și calitatea vieții, iar studiile arată că două treimi dintre angajații români sunt stresați din cauza mediului de lucru dezorganizat. Un studiu recent realizat de McKinsey identifică mediul de lucru toxic ca fiind cel mai important predictor al burnout-ului în organizații.
De aceea, soluții precum Hilio, care oferă acces la educație, workshop-uri și ședințe 1:1 sunt modalitatea prin care prevenția pe subiectul și consecințele burnout-ului poate ajunge la cât mai mulți angajați.
Platforma Hilio vine cu instrumente de evaluare a sănătății psiho-emoționale și soluții personalizate pentru organizații, bazate pe date reale. Tot în platformă, utilizatorii au acces la consultații online cu specialiști psiho-emoționali, coaching și wellbeing financiar.
Responsabilitatea pentru prevenirea burnout-ului este împărțită între organizații și indivizi, fiecare având un rol în a învăța să sună NU și să ceară ajutor. Vorbim despre toate în podcast, iar ideile principale le găsiți și mai jos.
1. De ce a fost nevoie de o platformă precum Hilio?
Hilio a fost lansat sub numele Atlas în 2016 și a fost printre primele startup-uri de sănătate din din România. Inspirația pentru această soluție de medtech a venit din practica fondatorului și din experiența profesională de medic psihiatru: ”prin munca mea am observat această nevoie a oamenilor de a accesa mai ușor specialiștii de sănătate mintală. Asta a fost prima prima idee, de a dezvolta niște platforme de educație pe tot ce înseamnă sănătate mintală. Apoi, direcția a fost de a folosi tehnologia ca și mijloc de a conecta mai ușor oameni cu specialiști”.
2. Cum contribuie o soluție precum Hilio la recalibrarea stării de burnout a angajaților.
Burnout-ul mai poate fi definit ca ”depresia de la locul de muncă”, pentru că poate semăna cu o depresie și intervine clar într-un context ocupațional: ”nu poți să faci burnout dacă stai acasă, vine ca urmare a unor factori de muncă.”
Într-un studiu recent publicat de cei de la McKinsey, cel mai important predictor pentru apariția burnout-ului într-o organizație este mediul de lucru toxic.
Hilio vine cu niște instrumente care te ajută să îți dai seama câți oameni trec printr-un fenomen de burnout într-un anumit moment în organizație, o evaluare ca managerii să știe de unde pornească.
”Am dezvoltat împreună cu un profesor de psihologie un instrument de screening prin care putem evalua mai multe zone ale sănătății psihoemoționale ale angajaților și apoi, în funcție de rezultate, să dăm practic un raport organizației în care să atragem atenția asupra lucrurilor care scârțâie. Astfel, pot implementa programe pe baza unor date și pe baza realității.”
Apoi mai departe, este foarte important ca managerii să construiască un program de sănătate mintală bazat pe educație în tot ce înseamnă sănătate. Aici platforma oferă resurse pe care le pune la dispoziția companiilor și a oamenilor de acolo, astfel încât să se educe în tot ceea ce înseamnă sănătate psiho-emoțională.
Iar în vârful piramidei este zona de intervenții, care pot fi de grup cum ar fi workshop-uri și masterclass-uri, în care contribuie la educația oamenilor și le povestesc cum pot evalua aceste probleme de sănătate mintală și ce pot face ca să le combată.
”Prin hilio putem chiar să construim în zona de somn, de nutriție, de coaching, pentru că burnout-ul vine într-un context organizațional și poate oamenii au nevoie de ceva mai mult ghidaj despre cum să relaționeze la locul de muncă. Atunci venim cu o paletă întreagă de specialiști care pot ajuta omul să treacă mai bine peste peste fenomenele respective.”
3. Burnout-ul se poate trata? Dacă da, cum?
”Burnout-ul este o condiție medicală asociată zonei profesionale, dar eu ca specialist, ca medic, nu pot să codific această afecțiune în momentul acesta și de aceea nici nu pot să dau concediu medical. Asta e o hibă a sistemului, pentru că suntem limitați în a interveni”, ne explică Mihai.
Un burnout se recuperează după câteva luni, mai adaugă antreprenorul.
”Văzând exemple din anumite țări din vest, companiile susțin această refacere și poate dura până la șase luni, perioada în care compania îți plătește salariul, cât stai acasă și încerci să te refaci. Dar foarte, foarte important este să schimbi niște lucruri la locul de muncă, pentru că dacă nu tratezi cauza, tot ce faci este să ascunzi gunoaiele, sub preș, să tratezi doar simptomele”, continuă Mihai în explicarea responsabilității pe care o avem toți în prevenția burnout-ului.
Un alt lucru care ar ajuta în prevenția burnout-ului este ca persoanele care iau decizii în companie, să se uite întâi în ograda lor cum își organizează mediul de lucru astfel încât burnout-ul să nu apară.
”E mai ușor să previi decât să tratezi și dacă managerii se organizează corespunzător, cred că noi am avea de lucru mai puțin și ar fi mai simplu și mai ieftin pentru pentru toată lumea. Pentru că un om cu burnout presupune niște costuri mari pentru companie, pentru că vorbim de scăderea performanței, iar înlocuirea unui om cu burnout care pleacă poate costa compania foarte mulți bani.”
4. Semnele unui burnout
- Oamenii de la locul de muncă sunt cumva detașați de ceea ce se întâmplă acolo, nu mai sunt implicați în ceea ce ar trebui să facă.
- Apoi încep să apară dificultăți din zona cognitivă, nu se mai concentrează la fel, un lucru pe care îl făcea într-o oră, acum îl face în 2-3 ore, începe de cinci ori același task și nu-l termină.
- Anagajații nu mai vorbesc frumos despre context și despre ceea ce fac la locul de muncă.
Odată ce burnout-ul se acutizează, se cronicizează, apare starea asta de oboseală permanentă, pot să apară semne fizice, dureri musculare, dureri de cap, tot felul de stări de disconfort, care evident scadă productivitatea și asta se vede imediat.
5. Relația cu munca
Pentru Mihai, relația cu munca merge în două direcții: cea medicală și cea antreprenorială.
”Când ești în cabinetul tău ai o capacitate limitată de a influența în jurul tău și ești limitat cumva la orele lucrate, atât cât poți să vezi pacienți într-o zi de lucru. Pe când în momentul când dezvolți un startup, o platformă unde agregi mai mulți specialiști, impactul tău poate fi unul mult mai mare. Și ăsta a fost unul dintre motivele pentru care am ales cumva să iau și această cale antreprenorială.
Adică prima dragoste, sănătatea mintală rămâne. Dar în același timp e atras și de zona asta de start-up, de a inova, de a aduce impact și către către alți oameni. ”Sunt zile când, plec vesel și le fac cu plăcare, dar sunt și zile când sunt mai obosit și nu am același drive, pentru că mai pierzi contracte, se mai întâmplă lucruri, se amână proiecte”, ne mai spune el.
Experiența lui cu burnout-ul?
”Și eu am experimentat burnout-ul și nu mă feresc să spun asta, fix precum cizmarul care nu are cizme, poate fi și cazul medicului care poate trece cu vedere anumite anumite aspecte și n-are grijă de el și crezând că se poate trata singur sau poate înțelege singur. Fiecare persoană care experimentează o problemă de sănătate mintală, inclusiv burnout, o experimentează într-un mod unic. Nu trebuie să ai toate simptomele sau toate manifestările. Eu am avut perioade când am fost mai obosit, perioade când am simțit nevoia de a-mi lua liber, și cred că e un lucru destul de frecvent în în zona în zona startup-urilor, cel puțin în zona noastră de Europa.”
6. La cine e responsabilitatea: manager sau individ?
Eu cred că vorbim de o balanță mai degrabă. Nu poți să acuzi nici individul, nu poți să acuzi nici compania. Cred că ambii ar trebui să lucreze cumva în echipă astfel încât să prevenim aceste fenomene.
Atâta timp cât organizația nu pune o structură care să nu predispună la burnout, nu se va întâmpla nimic. Burnout-ul va exista în continuare. Adică trebuie să înțelegem că burnout-ul e datorat mediului de lucru. Pe de altă parte, și individul are rolul de a nu sta în mediul respectiv.
”A spune NU se poate educa. Dar acesta e un lucru pe care noi românii nu prea știm să îl facem, acela de a spune NU în anumite situații, că doar așa spune șeful.”
Există oameni care sunt mai predispuși la burnout, persoane din zona obsesional-obsesivă care vor să facă totul bine, perfect, la timp. În momentul când au presiune mai mare, deadline-uri mai scurte și șeful-i tot încarcă, ei se pot duce către o zonă de burnout major. Versus alții care sunt mai relaxați și nu tratează cu aceeași seriozitate.
7. Cum arată un loc de muncă echilibrat în 2023?
Pentru Mihai: ”la cald. Poate puțin mai mai la Sud, mai spre Grecia. Un program flexibil, poate să nu înceapă neapărat lucru la șapte sau la opt, să se termine la cinci.”
În plan general, antreprenorul ne spune că un mediu de lucru echilibrat ar fi o companie care asigură suport, colegii sunt un sprijin, tot ce înseamnă sănătate fizică și mintală să fie prețuite atât de angajat, cât și de angajator și să existe instrumentele de screening la dispoziția angajaților.
Iar relațiile care se creează la locul de muncă să fie unele echilibrate. Managerul să fie suficient de uman, suficient de clar în ceea ce le spune colegilor și suficient de deschis în a primi feedback din partea celorlalți, astfel încât toată lumea să se simtă în siguranță.
Psycological safety de la locul de muncă = un mediu unde să te simți apreciat, să simți că poți primi suportul celorlalți și în același timp să poți contribui la dezvoltarea proiectului sau a task-urilor pe care le ai în organizație.
8. Burnout versus oboseală, care sunt diferențele?
”Capcana cu burnout-ul este că ai tot timpul impresia că se va termina.”
Mai am un deadline, mai am un proiect, și ajungi de fapt într-o capcană, pentru că în momentul când te adâncești în aceste simptome începi să nu mai dormi, apar problemele afective, problemele cognitive, nu te mai concentrezi, pot să apară și problemele fizice, îți este foarte greu să te extragi singur de acolo și atunci e nevoie de ajutor specializat. Și iar mi se pare un punct important de punctat: e OK să ceri ajutor. Oamenii încă nu au înțeles lucrul ăsta, că sunt oameni care îi pot ajuta. Tot ce trebuie să facă ei să ceară ajutor și de multe ori ne e frică, teamă, rușine să spunem băi, eu nu mai pot, am nevoie de ajutor și aici cred că ar trebui să lucrăm.”
9. Domenii mai predispuse la burnout
Antreprenorul ne spune că, burnout-ul, istoric, s-a evidențiat la personalul medical, undeva prin anii 70, la lucrătorii unor centre de îngrijiri paliative. Recent și Colegiul Medicilor din București a dat o cercetare care arată că mai mult de jumătate din medicii din București sunt în risc de burnout, pentru că se lucrează mult, se lucrează în condiții nu tocmai ok.
”Dar cred că orice sector, orice profesie are risc de burnout, adică inclusiv zonele super creative, pentru că și acolo există presiune.”
Podcast-ul ”Heat not BURNOUT” este realizat cu sprijinul glo™.
glo™ este un dispozitiv electronic ce se utilizează împreună cu consumabilele compatibile ce conțin nicotină, o substanță ce creează dependență. Este destinat consumatorilor peste 18 ani. Acest produs nu este lipsit de riscuri.
