Irina Achim
Institutul Național pentru Cercetare și Formare Culturală (INCFC) a lansat Barometrul de Consum Cultural 2023. Comunități de consum în contextul schimbărilor societale, în cadrul unui eveniment la care au participat reprezentanți ai autorităților centrale și locale, profesioniști din domeniul culturii, precum și personalități din lumea academică.
Barometrul de Consum Cultural 2023 evaluează schimbările înregistrate la nivelul practicilor de consum cultural și prezintă, pentru prima dată, clasificarea consumatorilor de cultură din România, care include și analiza motivațiilor acestora.
„Consumul de cultură ne arată cât răspunde cetățeanul la grija statului. Dreptul la cultură este un drept al fiecărui cetățean și obligația Ministerului și autorităților locale este să protejeze acest drept față de care are responsabilități. Participarea în spațiul public la consum este egală cu participarea democratică. Sunt dovezi care arată că indicatorul acela de participare culturală înseamnă, de fapt, nivelul de democrație într-un stat. Vom face în continuare din Barometrul de Consum Cultural o aplicație interesantă în care vom da nu doar date exacte, ci și explicații și analize, identificând inclusiv motivații și trenduri.”, a menționat conf. univ. dr. Carmen Croitoru, Director General INCFC, coordonator și co-autor al studiului.
Teatru, muzee, filme, muzică - cum consumă românii astfel de produse culturale
La nivelul consumului cultural public, frecvența vizitării obiectivelor cu relevanță culturală a crescut accelerat.
Mai exact:
- 45% dintre români au vizitat un muzeu, o expoziție sau o galerie de artă cel puțin o dată pe an în 2023, față de 30% în 2022
- 67% dintre respondenți au vizitat monumente istorice și situri arheologice cel puțin o dată pe an în 2023, față de 59% în 2022,
- 34% dintre respondenți au mers la cinematograf cel puțin o dată în 2023, procentul fiind apropiat de cifrele premergătoare pandemiei.
- procentul respondenților care în 2023 au mers cel puțin o dată pe an la bibliotecă pentru a împrumuta cărți (20%) este similar procentului respondenților care au participat cel puțin o dată pe an la un târg de carte (16%).
- participarea la evenimentele specifice artelor spectacolului, în afara festivalurilor, rămâne scăzută: doar 25% dintre respondenți au mers la cel puțin un spectacol de teatru, iar 24% la cel puțin un spectacol de muzici culte în 2023.
Dr. Anda Becuț Marinescu, Director de Cercetare INCFC spune despre rezultate Barometrului de Consum Cultural pe anul 2023 că reprezintă „un cumul de factori: în multe situații este vorba despre lipsa de acces la infrastructura culturală, uneori absentă în localități. Un alt obstacol este nivelul economic. Anumite produse sunt greu de accesat din punct de vedere financiar. Pentru o familie cu venituri medii, cu doi copii, consumul cultural devine prohibitiv în anumite situații. Şi cel mai important factor, considerăm noi, este lipsa educației culturale şi a conștientizării importanței culturii.”
Între activitățile culturale din spațiul public, de remarcat este faptul că peste 50% dintre tinerii cu vârste între 18 și 35 de ani au participat cel puțin o dată în 2023 la festivaluri de muzică, iar 40% au participat la festivaluri gastronomice. Aproximativ 20% dintre tineri au participat în 2023 la festivaluri de filme și de teatru, iar 15% la festivaluri de literatură.
Cinema versus cinema acasă
În ceea ce privește consumul de cinema în spațiul public, 34% dintre respondenți au mers la cinematograf cel puțin o dată în 2023, procentul fiind apropiat de cifrele premergătoare pandemiei, iar 15% au vizionat un film la cinematograf măcar o dată în ultimele 6 luni. Doar 10% pot fi considerați consumatori fideli de filme la cinematograf.
Aproximativ 14% dintre respondenți au vizionat un film la un festival cel puțin o dată în ultimele 12 luni.
În spațiul privat, acasă, 53% dintre respondenți accesează platforme de streaming pentru a viziona filme.
Sub 50% din gospodăriile de la nivel național sunt abonate la platforme de streaming. Este de remarcat faptul că, deși unul dintre factorii importanți în luarea deciziei de abonare este prețul abonamentului (34%), nu acesta este însă și cel neapărat decisiv, ci, în primul rând, UI (user interface – interfața de utilizare) și/sau experiența UX (user experience – ușurința de navigare) – 41% și, (doar în această ordine), conținutul pus la dispoziție (catalogul de titluri) – 36%.
„Capitolul despre cinema este doar un început, pentru că noi avem la dispoziție în general date cantitative, dar nu avem suficiente repere ca să putem analiza comparativ. Am realizat un profil cantitativ al consumatorului de cinema. Regăsim în Barometru inclusiv date privind consumul de filme acasă. Streaming-ul începe undeva la mijlocul anilor ‘70, este o combinație de video cu muzică. În 2005, avem prima platformă de video-streaming, YouTube și care rămâne predominantă până astăzi. Oamenii nu prea mai merg la cinema în spații publice. Românii accesează platforme de streaming și sunt abonați chiar și la 2-3 platforme, deci consumul este de conținut video narativ. Sunt consumatori preponderenți în mediul digital. Dintr-o anumită perspectivă, putem spune că publicul s-a mutat pe canapea.”, a precizat prof. univ. dr. Lucian Georgescu, cineast și co-autor al studiului.
Barometrul de Consum Cultural 2023 este disponibil în format digital aici.
