Există tot mai multe voci în România care vorbesc despre capcana venitului mijlociu, în care România poate cădea sau chiar a căzut. Pentru cei care nu sunt familiarizați cu termenul, “capcana venitului mijlociu” (mediu) este specifică țărilor emergente care la un moment dat devin incapabile să crească în continuare și să facă pasul către statutul de țări dezvoltate. Această capcană constă în faptul că odată ce veniturile populației ating un anumit nivel (între 8 și 15 mii de dolari pe an) acestea nu mai reușesc să crească. Cu alte cuvinte, economia unei țări căzute în această capcană nu mai reușește să crescă decât într-un ritm foarte scăzut odată ce salariile plătite au atins un nivel mediu.

Conform unui raport al Băncii Mondiale doar 13 din 101 economii care înregistrau venituri medii în anul 1960 au putut deveni în prezent economii cu venituri înalte. Dintre țările care au reușit să evadeze din capcana venitului mijlociu putem enumera Koreea, Singapore, Taiwan sau Hong Kong.

Vă puteți întreba citind rândurile de mai sus ce legătură are capcana venitului mijlociu cu sistemul educațional din România. Conform teoriilor economice moderne dezvoltarea sistemului de învățământ, investiții masive în acesta poate reprezenta principală soluție de evitare și/sau evadare din această capcană. Țările care au reușit să depășescă această capcană au investit puternic în sistemele lor de învățământ, au un nivel ridicat de educație și implicit, mai devreme sau mai târziu au devenit lideri în zona inovării.

Un sistem puternic de educație, o pondere ridicată din populație cu studii universitare duc la creșterea pe termen lung a competitivității, a inovării și a spiritului antreprenorial. Căderea în capcana venitului mediu a unei țări este de fapt reprezentată de incapacitatea acelei țări de a face saltul de la industrii cu valoare adăugată mică la unele cu valoare adăugată mare. Și în mod evident nu poți avea industrii cu valoare adăugată mare în condițiile în care populația țării respective este slab calificată, slab pregătită profesional și cu un nivel redus de educație.

Dacă ne întoarcem la situația învățământului românesc cred că o serie de măsuri ar trebui luate cu cât mai repede cu atât mai bine. Printre acestea aș putea enumera:

- Scăderea analfabetismului funcțional, respectiv mutarea centrului de greutate de la învățarea pe de rost a unor texte, comentarii, etc la dezbatere. Copii și tinerii din România trebuie învățați să își pună întrebări, să intre în dezbateri cu profesorii lor și cu ceilalți colegi. Acum când cu toții avem în buzunar un dispozitiv care ne conectează la baza de date a întregii lumi, când printr-un singur click putem afla aproape orice informație, este extrem de important ca tinerii să învețe să își caute informația dorită dar în același timp să învețe să pună la îndoială informațiile găsite pe internet.

- Creșterea accentului pus pe științele exacte și matematică la nivel de școală generală și liceu. Plecând de la o bază de pregătire solidă în domeniul matematicii și a științelor exacte, vor apărea în viitor generații noi de ingineri și oameni de știință care vor avea abilitatea de a inova și a crește industrii cu o valoare adăugată mare.

- Întărirea învățământului profesional și tehnic. Și mai mult decât atât cred că este necesară o campanie la nivel național de conștientizare a mândriei muncii. Indiferent ce profesie ai, indiferent unde lucrezi, oamenii ar trebui să fie mândri de munca lor, să o respecte și să o facă bine. Iar acest lucru trebuie insuflat încă din școală.

- Scăderea abandonului școlar timpuriu fapt care generează un nivel educațional scăzut și o sursă a creșterii disparitaților sociale.

Specialiștii pot găsi multe alte măsuri care ar trebui luate pentru întărirea sistemului de învățământ din România și tot la fel de evident evitarea căderii în capcana venitului mijlociu nu are ca singura soluție doar sistemul de educație. În mod cert este vorba de asemenea de investiții consistente în infrastructură dar și de creșterea și întărirea instituțiilor democratice. Toate țările care au reușit să evite capcana venitului mijlociu sunt în general democrații puternice și bine așezate.

Întărirea sistemului de educație din România, creșterea susținută a învățământului românesc, orientarea lui către dezbatere și înțelegere și mai puțin către memorare vor avea un efect secundar extrem de benefic. O populație educată, obișnuită să își pună întrebări și să verifice informațiile din mai multe surse va fi mult mai greu de manipulat iar mișcările populiște vor fi mult mai slabe.

Din păcate la momentul în care am făcut eu școală și cred că acest lucru s-a perpetuat până în prezent, totul se baza pe capacitatea de memorare a elevului și foarte puțin pe înțelegerea fenomenelor și a materiei respective. Nu am să uit niciodată că puteam să reproduc cuvânt cu cuvânt peste 10 comentarii la “Literatura Română”, fiecare de peste patru sau cinci pagini, atunci când mă pregăteam pentru examenul de intrare în liceu. De asemenea știam zeci de formule matematice dar niciodată nu îmi spusese cineva la ce folosesc în viața reală.

În final, dacă mă întorc la domeniul în care activez, aici lucrurile privind educația financiară, care în mod evident face parte din ceea ce numim educație la modul general, situația este dezastruoasă. Am întâlnit mulți absolvenți de facultăți cu profil economic care nu știau diferența dintre o acțiune și o obligațiune sau care este relația dintre prețul unei obligațiuni și randamentul acesteia.

Tot în același registru, am întâlnit numeroase persoane, bune profesioniste în domeniul lor, medici, ingineri, informaticieni sau oameni de marketing care nu știau nimic despre fondurile de investiții iar întrebarea care se repeta mereu era cum e cu “fondurile astea Europene”.

În concluzie, din punctul meu de vedere, fără o schimbare majoră la nivelul sistemului de învățământ din România, fără investiții importante în sistemul de educație, România nu poate evita mai devreme sau mai târziu căderea în capcana venitului mijlociu, fapt care va afecta în mod negativ viața noastră și a copiilor noștri.

Ajută-ne și tu să ne amintim cum era înainte, dar și să mergem înainte, la școală. Trimite-ne textul tău pe adresa [email protected] și noi îl vom publica pe site