Vlad AndriescuDezbaterea organizată pe 29 iunie i-a avut ca invitați pe Vali Mălinoiu, fondator al Swazm și pasionat de sisteme descentralizate și pe Sebastian Cochinescu, CEO și fondator al TailPath. Swazm e o companie ce poate oferi putere de procesare prin descentralizare, iar TailPath aduce transparență în lanțurile de aprovizionare.
Dezbaterile au fost organizate de Spherik Accelerator, alături de B-hub for Europe și susținute de către start-up.ro. Seria vrea să discuta pe larg despre avantajele tehnologiei blockchain, pe înțelesul profesioniștilor, dar și a celor care încă nu știu prea multe despre blockchain.
Ce face TailPath?
„Tot ce avem în jurul nostru trece printr-un lanț de distribuție și în acestea problema e că nu prea există transparență, grea interoperabilitate și o lipsă a încrederii. În lanțul alimentar se îmbolnăvesc 600 de milionea de oameni pentru că mănâncă produse cu probleme. TailPath rezolvă problema de transparență prin adăugarea componentei de blockchain. E un mod tehnologic de a aduce încredere și transparență”, a explicat Sebastian Cochinescu la începutul dezbaterii online despre activitatea TailPath.
„Noi putem da acces la o masă incredibilă de calcul pentru modele matematice sau de cercetare. Putem ajuta data centerele mici și mijlocii să furnizeze servicii pe care nu le aveau până acum, ca să aibă un nivel competitiv cu Google, Microsoft. Dacă-ți dorești putere de calcul, avem șansa să ți-o oferim aici din București”, a explicat Vali Mălinoiu ceea ce face Swazm.
Pe Swazm sistemul blockchain i-a ajutat ca sistem monetar pentru a răsplăti oamenii care dau din puterea lor de calcul.
În cadrul discuției am abordat diferite teme discutate intens despre blockchain. Detalii despre ele poți vedea chiar mai jos în varianta text.
Ce e hype și ce nu e în blockchain?
„Tehnologia e foarte complexă și rezolvă o problemă veche de transfer al unor tranzacții care să fie făcute o singură dată, problema dublei cheltuieli. Nu este hype partea de încredere. Este hype partea de îmbogățire peste noapte, dogecoin și așa mai departe. Avem parte de hype în dorința oamenilor de a se îmbogăți, nu suntem într-un hype în cât de importantă este tehnologia și cât de mult schimbă paradimga”, a spus Sebastian Cochinescu.
„Nu este hype blockchain ca instrument financiar. Asta a fost demonstrată. Ceea ce mă supără pe mine este că sunt anumite entități care încearcă să profite sau să manipuleze imaginea acestui lucru pentru a se îmbogăți peste noapte. Ce este hype? Cred că cumva uităm faptul că încrederea, transparența și toată descentralizarea vine la un cost. Putem să ne uităm la blockchain ca o tehnologie de la oameni pentru oameni”, a adăugat Vali Mălinoiu.
„Tehnologia a fost gândită să fie complet descentralizată, sunt niște oameni care contribuie la ea și nimeni nu o poate altera. Istoric vorbind sistemele centralizate sunt mult mai bune în a recupera greșeli sau a se autorepara. În blockchain lucrurile vin mai greu. Dacă în sistemul bancar se întâmplă ceva, inginerii intervin și într-o zi două vin cu o soluție. În schimb, în blockchain lucrurile sunt mai planificate și pe parcursul implementării tehnologiei blockchain ca instrument financiar au existat fork-uri, exploit-uri”, a mai spus fondatorul Swazm.
Avantajele și dezavantaje - descentralizare versus centralizare
„Blockchain nu e mai mult decât un caiet fără contabil. Contabilul e un calculator. Prin semnături (proof-uri) el asigură integritatea, distribuția și faptul că nimeni nu poate modifica lucrurile. Proof-urile vin la un cost. Proof of Work vine la un cost. Devine din ce în ce mai dificil să semnezi tranzacții pe blockchain, ceea ce înseamnă durată mai mare. Vorbim de confirmări”, explică Mălinoiu.
„Ceea ce aduc sistemele centralizate în spiritul blockchain-ului sunt alte tipuri de proof-uri. Proof of Authority în care autoritatea e criptografică, dar împărțită în multe autorități. Se migrează de la computing power, la cineva care are ceva de spus. Proof of Stake unde oamenii își pun fondurile la bătaie pentru a face parte din rețea. Toate lucrurile acestea vin din trecutul tehnologiei din sistemele centralizate și în sistemul bancar”, a spus acesta.
Sebastian Cochinescu a menționat că acum suntem în faza a treia când vine vorba de evoluția blockchain-ului. „În blockchain avem vreo 3 faze. Faza 1 de acum 10 ani când bitcoin a fost folosită pentru problema dubla cheltuieli, să poți trimite valoare fără a fi făcută tranzacția de mai multe ori. La o bancă e verfiicat manual sau automat de sistemul bancar. Etapa a 2-a am văzut apariția acestor smart contracts, se pot rula cu Ethereum un fel de programe automate deasupra blockchain, explicat foarte simplu”, a spus el.
„În etapa 3 vorbim de finanțe descentralizate și aplicații mult mai complexe care facilitează, de fapt, descentralizarea în produse financiare complexe. Pe acest al treilea layer au apărut minuni ca NFT-urile. Suntem într-un fel de El Dorado al web-ului la început”, a adăugat fondatorul TailPath.
Discuțiile despre îmbogățire cu monede virtuale - plus sau minus?
„La TailPath a fost o problemă de a discuta. Am pornit într-un boom al ICO-ului. Toată lumea asocia blockchain cu scheme piramidale. Când încercam să deschidem primele uși am avut o mică problemă. Compania din spate se numește și acum Supply Blockchain, dar când deschideam discuția și produsul se numea la fel, clienții nu voiau să audă. A fost un impediment pentru că trebuia să ne cerem scuze, să explicăm. Așa ne-am rebranduit pe TailPath”, a spus Sebastian Cochinescu despre provocările de a explica blockchain-ul.
„Dacă ne uităm istoric la tehnologie, ori este o companie foarte mare în spatele ei, ori sunt foarte mulți bani în jurul acelei tehnologii. Și asta s-a întâmplat cu toate tehnologiile. Cred că blockchain-ul trebuie să satisfacă nevoi financiare și aplicabilități financiare până la a deveni o tehnologie virală care poate să explodeze în multe direcții”, spune și Vali Mălinoiu.
Ce este și ce nu este blockchain
De multe ori blockchain-ul e folosit de companii doar cu scopuri de marketing. Așa că am vrut să aflăm în dezbatere ce este cu adevărat și ce nu este blockchain.
„La blockchain e destul de simplu de verificat dacă e un proiect serios sau nu. Te uiți la ce aduce în plus blockchain-ul. E un interconector. Ce aduce? Încredere, transparență, descentralizare. Dacă proiectul folosește un blockchain public, fără permisiuni, nu cu permisiuni în care cineva decide care e adevărul că atunci vorbim de baze de date, atunci este ceva legitim. Public și fără permisiuni. Dacă nu este nevoie de blockchain și asta e de bun simț, să zicem că folosim blockchain pentru a spălat rufe, am văzut tot felul de inepții, atunci e vorba de hype”, spune Sebastian Cochinescu.
NFT-urile - care este utilitatea lor și cum schimbă arta?
În ultima vreme am văzut un trend nou pe piață - NFT-urile. Acestea sunt practic certificate de autenticitate digitale, create pe blockchain.
„Cheia este în valoare. Mona Lisa e valoroasă pentru că e unică. Cum putem transfera asta în mediul online? Printr-un certificat de autenticitate. Acel certificat poate fi asociat oricărei operei de artă, oricărui bun, pentru că într-un blockchain nu mai poți modifica acele date”, spune Sebastian Cochinescu.
„Un mare potențial e că în afară de a deține acel tablou cu certificatul de autentificate, poți să deții povestea construirii tabloului sau artei, poți să vezi când s-a lucrat. Sunt în momentul de față colecționari de Star Trek care cumpără NFT-uri cu scene nedifuzate vreodată”, spune Vali Mălinoiu.
„Nu ai cum să pui NFT doar pe lucruri de valoare, vor fi și lucruri total nevaloroase. Se vor găsi oameni de bine care vor profita. Ce diferențiază valoarea de non-valoare? Din fericire, cel puțin în artă, există procese bine puse la punct de sute de ani, prin curatoriere. Triajul în internet nu prea a existat, oricine poate să faci orice. De menționat e că la NFT-uri nu trebuie să fie digital, ci certificatul e un NFT și poate avea asociat un lucru fizic”, a adăugat și Sebastian Cochinescu.
Blockchain în sectorul public
Dacă Vali Mălinoiu consideră că blockchain-ul poate să schimbe sistemul notarial, pentru că poate oferi autenticitate de la distanță, Sebastian Cochinescu a menționat că mai sunt destule lucruri de rezolvat înainte ca blockchain să fie adoptat în sectorul public.
„Ce problemă avem în momentul acesta, nu doar în România, e cu digitalizarea, cu punerea într-un Excel a unor cataloage scrise cu pixul pe hârtie. Avem o problemă de alfabetizare digitală a lucrătorilor din sistemul public. Este o problemă pentru că încă nu s-a făcut schimbul de generații. Și nu știu dacă se dorește”, spune Cochinescu.
„Cum spuneam mai devreme, partea de blockchain va deveni o utilitate ca internet, ca electricitatea. Când digitalizezi o primărie îi vei pune un modul de blockchain și aia va fi. Pot fi făcute împreună. E complicat însă”, a mai spus acesta.
Bănci și blockchain - o legătură posibilă?
„Sistemul e foarte greu de schimbat, există reticență la blockchain, ce avantaj ar aduce? Abia am făcut digitalizare în banking, la ce ne-ar ajuta blockchain? E mult mai delicat. Sistemul bancar e mult mai complicat decât pare. Traseele bancare nu sunt mereu aceleași și eliminarea acelor trasee și garanția pe care ar trebui să o ofere blockchain sunt dificile. Incentive-ul trebuie să fie foarte mare pentru introducerea blockchain pe o zonă unde s-au petrecut zeci de ani pentru a schimba modul cum comunică băncile”, a spus Mălinoiu despre relația dintre bănic și blockchain.
„Orice modificare pe care o faci într-un sistem vechi în care se rulează miliarde de dolari poate costa foarte mult cu efecte domino neașteptate în viitor. Băncile centrale să aibă de-a face cu blockchain, probabil da, dar într-o formă diferită de cea libertariană în care vorbim de descentralizare, transparență și încredere. Nu cred că România va fi un El Salvador prea curând. Doar pentru că suntem parte a UE și nu prea e ușor”, explică și Sebastian Cochinescu.
Blockchain - revoluție sau nu?
„Cred că pe o parte suntem, dar cred că suntem încă la început. Faptul că sunt țări ca El Salvador care au făcut din bitcoin o monedă efectiv egală cu o monedă națională e și bine și rău. Dă legitimitate, dar este rău că a făcut-o El Salvador. E ciudat să pui o monedă digitală când 90% din oamenii tăi folosesc cash. Nu rimează super bine. A demonstrat că bitcoinul poate fi pe același nivel cu leul și dolarul. Ce mă sperie pe mine e că ca să ajungă acolo e cum putem consuma acea valoare instant? Nu putem să stăm ca să plătim cu bitcoin un anumit număr de minute care e întâmplător până se rezolvă tranzacția, Da, poți să ai intermediari, dar acolo nu ești în descentralizare, ci în Apple Pay, Google Pay sau Venmo”, consideră Vali Mălinoiu.
„Se termină 500 de ani și încep alți 500. Sistemul bancare va fi disrupted. Sistemele care au nevoie de transparență și încredere. Pe zona de sistem bancar nu va funcționa zona centralizată. Oamenii au dat de gustul descentralizării. Instrumente financiare vechi, precum creditul cu gaj, se rezolvă în blockchain. Se poate face un credit bazându-te pe autoritatea ta și pe 3 vecini din blockchain care gaantează că ești un om ok. Ai un credit score pe blockchain. Suntem într-o revoluție financiară și politică și apoi din nevoia de transparență și încredere”, a încheiat Sebastian Cochinescu.
