Proiectul se adresează atât întreprinderilor mari, IMM-urilor și întreprinderi nou-înființate, care pot fi participanți direcți /indirecți, cât și organizațiilor de cercetare (institute de cercetare, universități), care pot fi doar participanți indirecți. Toți aplicanții trebuie sa facă parte din lanțul valoric al microelectronicii, de la cercetare la materii prime, procesare, reciclare.

Proiectele care vor primi sprijin financiar trebuie să aibă o puternică componentă inovatoare, care să avanseze stadiul de dezvoltare a tehnologiei și pot include investiții necesare pentru realizarea primei aplicări industriale – first industrial deployment- care se integrează în obiectivele definite la nivel european pentru IPCEI ME/CT.

Aplicațiile participanților se redactează în limba engleză și se transmit completate integral, în perioada 17 ianuarie - 07 februarie 2022, către Ministerul Economiei, la adresa de e-mail: [email protected].

Ulterior parcurgerii tuturor etapelor indicate la art. 10 alin (1). , se va acorda sprijin financiar proiectelor cu o puternică componentă inovatoare avansând stadiul de dezvoltate al tehnologiei (cercetare-dezvoltare-inovare, prescurtat în engleză RDI), care pot include și investiții necesare pentru realizarea primei aplicări industriale (în engleză, First Industrial Deployment, prescurtat FID) care se integrează în obiectivele definite la nivel european pentru IPCEI ME/CT și pot fi incluse într-una din cele patru teme ale acestuia, Workstreams (WS), și anume Sense, Think, Act, Communicate după cum urmează:

România e pe locul 11 în clasamentul țărilor cu "industrie AI"
  1. WS Sense: senzori inteligenți pentru consolidarea poziției Europene prin proiecte care depășesc performanțele curente sau umplu goluri de competență;
  2. WS Think: procesoare eficiente energetic și memorii permițând și aplicarea Inteligenței Artificiale, a tehnicilor de „machine and deep learning” etc.;
  3. WS Act: actuatorii, inclusiv electronica de putere, consolidând poziția Europei prin inovații inclusiv în domeniul materialor, cu aplicații în energetică, mobilitate electrică etc.;
  4. WS Communicate: soluții de conectivitate între persoane și lucruri cu performanțe sporite, asigurând debitul, securitatea cibernetică și eficiența energetică.

Nu vor fi acceptate propuneri de ameliorare a soluțiilor existente care nu duc la avansarea capabilităților de vârf și care nu contribuie la consolidarea poziției competitive a Europei.

Termenul limită de transmitere este 7 februarie 2022, ora 10:00, fiecare solicitare primind un număr unic de înregistrare. Aplicațiile transmise după termenul limită nu sunt eligibile.

Toate detaliile legate de începerea apelului pot fi consultate pe site-ul Ministerului Economiei.

”Așa cum am promis, am deschis apelul de preselecție pentru întreprinderile, companiile și centrele universitare interesate să aplice pentru accesarea fondurilor de 500 milioane euro pentru dezvoltarea microelectronicii în România prin PNRR”, a declarat Florin Spătaru, ministrul economiei.

Softlead colaborează cu BCR pentru a oferi 1.300 de soluții software afacerilor

METODOLOGIE PRESELECTIE by start-up.ro on Scribd

(1) Criterii generale de eligibilitate ale proiectelor propuse de către participanții direcți sunt următoarele:

  1. Fiecare aplicație trebuie să se încadreze într-unul din cele patru WS; dacă se va face referință la mai mult de un WS, se va indica în care WS se află centrul de greutate al proiectului.
  2. Proiectul reprezintă o contribuție importantă concretă, clară și identificabilă la îndeplinirea obiectivelor sau a strategiilor Uniunii și trebuie să aibă un impact semnificativ asupra creșterii durabile, de exemplu prin faptul că are o importanță majoră pentru: Pactul verde european, Strategia digitală și deceniul digital, Noua strategie industrială pentru Europa și actualizarea sa, Next Generation EU, uniunea europeană a sănătății, noul Spațiu european de cercetare pentru cercetare și inovare, noul Plan de acțiune pentru economia circulară sau îndeplinirea obiectivului Uniunii de a deveni neutră din punct de vedere climatic până în 2050, printre altele.
  3. Proiectul demonstrează că este conceput pentru a depăși disfuncționalitățile importante ale pieței sau deficiențele sistemice, împiedicând desfășurarea proiectului în aceeași măsură sau în același mod în absența ajutorului, sau provocările societale, care altfel nu ar fi abordate sau remediate în mod corespunzător.
  4. Proiectul prezintă o relevanță mai largă și să se aplică economiei sau societății Uniunii prin efecte de propagare pozitive , cum ar fi existența unor efecte sistemice la multiple niveluri ale lanțului valoric sau pe piețele din aval sau din amonte ori existența unor utilizări alternative în alte sectoare sau a unui transfer modal, care să fie definite clar, într-o manieră concretă și identificabilă. Simplul fapt că un proiect este realizat de întreprinderi din țări diferite sau că o infrastructură de cercetare este utilizată ulterior de întreprinderi cu sediul în state membre diferite nu este suficient pentru ca un proiect să fie considerat IPCEI.
  5. Beneficiile proiectului nu trebuie să se limiteze la statele membre din cadrul IPCEI, ci să se extindă la o mai mare parte a Uniunii. Beneficiile proiectului trebuie să fie clar definite, într-o manieră concretă și identificabilă.
  6. Proiectul beneficiază de cofinaţare din partea participantului direct.
  7. Întreprinderea trebuie să furnizeze dovezi cu privire la conformitatea proiectului cu principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative” în sensul articolului 17 din Regulamentul (UE) 2020/852 sau cu alte metodologii comparabile.

(3) Nu sunt acceptate ca proiecte eligibile propuneri de ameliorare a soluțiilor existente care nu duc la avansarea capabilităților de vârf și care nu contribuie la consolidarea poziției competitive a Europei.

(4) Criteriile specifice de eligibilitate ale proiectelor propuse de către participanții direcți sunt următoarele:

  1. Proiectele de cercetare, dezvoltare și inovare trebuie să aibă un caracter inovator major sau să genereze o valoare adăugată semnificativă în materie de cercetare, dezvoltare și inovare, ținând cont de stadiul atins de tehnologie în sectorul în cauză;
  2. Proiectele presupun o primă utilizare industrială si trebuie să permită elaborarea unui nou produs sau a unui nou serviciu cu un conținut de cercetare și inovare ridicat sau punerea în practică a unui proces de producție care este inovator într-un mod fundamental. Modernizările periodice ale instalațiilor existente care nu prezintă o dimensiune inovatoare, precum și dezvoltarea de versiuni noi ale unor produse existente nu presupun o primă utilizare industrială;
  3. Proiectul trebuie să conțină activități inovatoare până la prima aplicare industrială demonstrând că autorul propunerii are capacitatea să o execute; dacă propunerea nu include o primă aplicare industrială, va trebui să se precizeze cine în Europa va executa prima aplicație industrială a rezultatelor;
  4. Propunerile vor trebui să demonstreze contribuția lor la obiectivele evidențiate în PNRR, respectiv:
  5. structurarea şi dezvoltarea competenţelor de concepţie, fabricaţie şi aplicare a componentelor şi sistemelor microelectronice într-un ecosistem naţional coerent;
  6. securizarea proprietătăţii intelectuale şi accelerarea aplicării tehnologiilor avansate în domenii esenţiale ale economiei naţionale cum sunt industria automobilului, sănătatea sau agricultura de precizie, spațiul, apărarea, sectorul aeronautic;
  7. coordonarea cu capabilitățile și nevoile de la nivel european, inclusiv prin participarea sau asocierea la ecosistemul național la un proiect multinațional, prevăzut a fi implementat în principal ca proiect important de interes european comun (IPCEI).
  8. Proiectul propus creează posibilitatea de a atinge o rată interna de rentabilitate care să corespundă valorii de referință sau pragului minim acceptabil specific sectorului sau întreprinderii.