Studiul a fost realizat în susținerea demersului de includere în școli a unui modul de educație antreprenorială de către Ministerul Educației din 2023, urmare a dialogului inițiat cu secretarul de stat pentru învățământul preuniversitar, Sorin Ion și consilierul ministrului, Radu Szekely, precum și a dezbaterii publice organizate în 31 mai, sub denumirea ”Copil învățat sau copil pregătit pentru viață”, la inițiativa Danielei Șerban, co-fondator VERTIK, și a lui Valentin Maior, co-fondator Kidprenor.

Introducerea educației antreprenoriale în școli

91% dintre respondenți se declară mulțumiți de introducerea unui modul care să vizeze educația antreprenorială în școli, iar un procent de 87% consideră că un astfel de curs ar fi de interes pentru copii.

Principalele beneficii dobândite în urma modulului de educație antreprenorială

Părinții au așteptarea ca un modul de educație cu specific antreprenorial să dezvolte copiilor abilitatea de gestiune a banilor (92%), să le stârnească dorința de învățare (92%) și să contribuie la o stimă de sine sănătoasă (91%). De asemenea, copiii ar deveni mai responsabili (63%), cu inițiativa economică (54%) și mai creativi (51%).

Modalități de livrare a modulului

Jocurile interactive (88%), taberele (85%) și conținutul video (79%) sunt considerate a fi cele mai eficiente forme de livrare a materialelor în educația antreprenorială în opinia părinților.

Experiență în antreprenoriat

Respondenții declară în proporție de 67% că fiii sau fiicele lor își doresc propria afacere, în timp ce 52% declară despre copiii lor că aceștia au avut activități prin care să obțină bani.

Copiii celor care au avut inițiative antreprenoriale au avut într-o proporție semnificativ mai mare activități prin care să obțină bani, 66%, spre deosebire de cei care nu au avut propria afacere, 41%. Conform datelor obținute, doar 37% dintre respondenți se consideră informați sau foarte informați când vine vorba de antreprenoriat, deși 43% din total declară că au, au avut sau au intenționat să aibă propria afacere.

Ideea de antreprenor, percepții și importanță. Viitorul profesional al copiilor

Antreprenoriatul este asociat în principal cu puterea de decizie (84%), inovația (74%) și riscul (71%). 75% dintre parinții intervievați își consideră copiii potriviți pentru a avea propria afacere atunci când vor fi mari. Mai mult decât atât, rezultatele reflectă ceea ce își doresc aceștia pentru viitorul copiilor lor, respectiv 76% dintre părinți vor o carieră în antreprenoriat sau freelance pentru copiii lor.

De altfel, copiii antreprenorilor au avut într-o proporție semnificativ mai mare activități prin care să obțină bani (66%), spre deosebire de cei care nu au avut propria afacere (41%).

Rolul IMM-urilor la nivel macroeconomic

Odată cu creșterea în vârstă a părinților, ei cred că este nevoie de mai multe IMM-uri, pentru creșterea gradului de ocupare a forței de muncă și oferirea unor produse concurențiale, ca răspuns la nevoile clienților. De asemenea, persoanele care au avut inițiative în antreprenoriat susțin importanța și rolul IMM-urilor în Romania pentru dezvoltarea economică.

Părinții consideră că dacă investim în educația copiilor, în viitor, nivelul profesional al angajaților ar fi mai ridicat (63%), România ar fi mai modernă și digitalizată (61%) și condițiile de muncă ar fi mai bune (46%).

Concluziile studiului

În urma studiului, au fost evidențiate patru aspecte fundamentale referitoare la opiniile atât a părinților, cât și a copiilor în ceea ce privește antreprenoriatul. În primul rând, părinții sunt deschiși în proporție foarte mare spre educarea antreprenorială a copiilor. Același interes apare și în cazul celor mici atunci când sunt întrebați de educație și activități antreprenoriale. În al doilea rând, sunt dezvoltate abilități importante în viața profesională: responsabilitate, inițiativă economică și creativitate. De asemenea, respondenții consideră că IMM-urile sunt baza economiei țării și că acestea sporesc gradul de ocupare al forței de muncă.

Studiul a fost realizat de Reveal Marketing Research, prin metoda CAWI (computer assisted web interviews) pe un eșantion de 830 respondenți, la nivel național, urban, în rândul utilizatorilor de internet, la finele anului 2021.