Vlad AndriescuMai multe companii europene au pornit o inițiativă numită European Tech Alliance prin care vor să inițieze propuneri legislative și schimbări în mediul antreprenorial din Europa pentru a promova mai mult startup-urile. Din Români sunt prezente două companii - Dreamstime și The Pole Society. Am vorbit cu Bogdan Savonea, CEO și cofondator al aplicației The Pole Society, o soluție de advertising mobile to outdoor cu operațiuni în Brazilia, Mexic și România despre implicarea lor în acest proiect interesant.
European Tech Alliance e un grup de lobby care are ca scop accelerarea procesului legislativ european pentru a lua măsuri concrete în privința economiei digitale. Grupul este condus de cofondatorul Skype, Niklas Zennstrom. Grupul vrea să influențeze procesul de transformare a Europei într-o singură piață digitală. Nu e primul grup de lobby care incearcă să promoveze o altfel de legislație. La nivel european mai există și Startup Manifesto, de exemplu.
Printre companiile implicate sunt Spotify, SwiftKey, Rovio, The Pole Society, King, AVG, Allegro sau Bla Bla Car. E prima oară când companiile de tehnologie din Europa se aliază pentru a influența legislația de la nivel european, în încercarea de a face mediul acesta mai competitiv. În loc să vorbim de Silicon Valley de Europa, ar trebui să facem lucruri pentru companiile de pe continent, pentru a nu-și găsi imediat soluțiile în Statele Unite.
Cum s-a implicat The Pole Society
Bogdan Savonea a fondat The Pole Society acum doi ani și de atunci a crescut, ducând aplicația și pe piața din Brazilia, fiind în discuții pentru extinderea soluției și la nivel mondial. A fost contactat în vară de Smartlink și Allegro pentru a vorbi despre această alianță europeană. Fuseseră selectați dintr-un număr de companii din câteva țări.
Trăim sub influența Americii când vine vorba de startuping, fundraising, bootstrapping și toate neologismele domeniului. Din păcate, oricât ne place TechCrunch, pe bătrânul continent lucrurile sunt mult mai diferite.
„Ne-a plăcut ideea de a ne alătura unui grup extins de companii care să militeze pentru o dezvoltare continentală prietenoasă startup-urilor și companiilor de tehnologie. O voce comună este mai puternică decât multe voci dispersate și izolate“, a spus Bogdan Savonea într-o discuție pentru start-up.ro.
European Tech Alliance vrea să transmită o voce unită legislatorilor, pentru a vota legislație potrivită pentru startup-uri. „Faptul că suntem companii complet diferite nu face decât să pună la comun experiența și ideile fiecăruia pentru a genera o viziune largă asupra problemelor“, crede fondatorul The Pole.
Problemele Europei
„Trăim sub influența Americii când vine vorba de startuping, fundraising, bootstrapping și toate neologismele domeniului. Din păcate, oricât ne place TechCrunch, pe bătrânul continent lucrurile sunt mult mai diferite. Ceea ce crezi că știi înainte să te apuci de un startup nu are nicio legătură cu ceea ce este, nici măcar în Statele Unite“, spune Savonea.
La nivelul investitorilor, pragul de 3.500 de euro prin care te definesc legal ca angel investor nu a făcut decât să creeze monștri
Pentru Savonea, problemele cu care se lovesc startup-urile țin de accesul la capital, o piață matură și accesul la programe de creștere bine ancorate în ecosistemul global.
„La nivelul investitorilor, pragul de 3.500 de euro prin care te definesc legal ca angel investor nu a făcut decât să creeze monștri“, crede Savonea. În schimb, pe plan european au apărut fonduri de VC care joacă după regulile americane, ceea ce a iuțit procedura de fundraising. Cu toate acestea, ca în orice domeniu, o inflație de acceleratoare și incubatoare a făcut alegerea mai dificilă. „Puține au capacitatea de a te duce mai departe. Domeniul s-a fragmentat mult“, spune fondatorul The Pole Society.
Bogdan își amintește o problemă pe care a avut-o personal privind legislația. „În primele două țări unde am extins serviciul The Pole am avut probleme la capitolul dublă taxare. Lucrurile sunt atât de întortocheate încât e posibil să ai nevoie de o armată de consultanți“, spune Bogdan. Astfel, el crede că în Statele Unite lucrurile sunt mai clare legislativ, se fac mai rapid. „Pare că a luat-o totuși pe ulei în ultima vreme cu unicorni și alte minciuni poleite frumos. Modelul optim ar fi undeva între cel european și cel american“, crede Savonea.
Soluțiile The Pole Society
Bogdan Savonea a avut experiența muncii în Ministerul Comunicațiilor și știe cum funcționează sistemul. S-a dus în direcția antreprenoriatului, dar are și câteva propuneri concrete pe care le-a împărțit, în premieră, cu start-up.ro.
Vrem o piață unică și armonizarea fiscală la nivel continental. Varianta cu 28 de piețe diferite e total neproductivă și până la urmă o barieră imensă în scalarea unei afaceri.
La nivel european, spune că European Tech Alliance crede că cel mai important va fi elaborarea unei legi prin care să se ofere stimulente fondurilor de investiții, prin care să fie atrase filiale locale ale acestora. „Există câteva modele în Europa, cum ar fi Marea Britanie sau Germania, dar pe noi nu ne interesează acum România, nu? Aceste fonduri lipsesc cu desăvârșire. Deși știu două fonduri mari care au interes deosebit pentru România în ultima perioadă, rămâne de văzut dacă legislația va ajuta aici. Sper ca legiuitorii să arunce un ochi la țările nordice, Irlanda, UK, Chile sau California pentru a vedea cum se face“, spune Savonea.
„Vrem o piață unică și armonizarea fiscală la nivel continental. Varianta cu 28 de piețe diferite e total neproductivă și până la urmă o barieră imensă în scalarea unei afaceri. Niciuna din companii nu poate susține 28 de birouri, despre startup-uri nu are rost să discutăm. Dacă te uiți la piața americană, e mult mai ușor să scalezi, chiar incluzând Canada și Mexic, deși uniunea lor nu e atât de avansată precum UE la nivel fiscal“, spune Savonea.
Ecosistemul local
Bogdan Savonea spune că există multe companii care se incorporează în Marea Britanie, Germania și alte țări. „Au mai multe motive - în primul rând accesul la finanțare, oportunitatea de a găsi parteneri mai repede și accesul la o piață mare și matură. Să nu uităm și de taxe, un startup din UK are facilități. Pe de altă parte, în momentul când va exista o piață unică, nu va mai fi nevoie să recurgi la artificii și soluții. Scalabilitatea va deveni imensă“, crede Savonea.
Aș redirecționa între 2 și 5% din toate taxele și impozitele plătite de sectorul telecom IT către un fond care ar avea doi piloni - primul pilon ar fi dedicat startup-urilor și ar reprezenta 30-40% din suma totală.
Pe plan local Bogdan vede și lucruri bune. „Apar multe startup-uri, am început să avem vizibilitate internațională, sunt câteva fonduri mari de investiții din Statele Unite și Marea Britanie care tatonează piață“. Cu toate acestea, există și probleme. „Puțini mentori în adevăratul sens al cuvântului, capital de risc extrem de puțin, neclaritate și instabilitate legislativă și fiscală, startup-urile ies rapid din sistem și intră în ecosistemele mari, acolo unde și rămân“, adaugă Savonea.
Pentru România, Savonea are câteva propuneri concrete. „Aș redirecționa între 2 și 5% din toate taxele și impozitele plătite de sectorul telecom IT către un fond care ar avea doi piloni - primul pilon ar fi dedicat startup-urilor și ar reprezenta 30-40% din suma totală. Ar fi astfel un fond de Venture Capital pur, pe modelul Polish Government Fund. Vor face investiții în schimbul unui equity și nu influențate de EBIDTA, ci de potențialul de piață, echipă și proiecții financiare. Acest pilon ar susține și un incubator, evenimente de profil și mentorship, în parteneriat cu companii și fonduri internaționale“, spune Bogdan.
Al doilea pilon propus de membrul European Tech Alliance este un fond dedicat research-ului, cu un buget de 60% din total. „Scopul său ar fi să susțină cheltuielile cu cercetarea experimentală în domenii de interes și a proiectelor cu potențial de piață imens, iar în urma încheierii cercetării, ar susține cheltuileile de intrare în producție, brevetare internațională și altele. În schimbul capitalului, fondul ar deține parte din proprietatea intelectuală“, încheie Bogdan Savonea.
