Fagura este un produs de tip peer to peer lending, în care poți să iei un împrumut, dar poți să și investești în împrumuturile altora.

Tudor Darie nu e un începător în lumea antreprenoriatului din Republica Moldova. Până astăzi a reușit să dezvolte cel mai citit site de știri din Moldova, Unimedia, să facă exit și să lanseze noi proiecte în media. Dar cariera lui antreprenorială nu a pornit aici.

"Încă din școală eram antreprenor. Strângeam nuci și le vindeam la piață. Acela a fost primul business. În facultate am făcut un ziar al studenților, independent, care reprezenta punctul nostru de vedere. Ulterior am făcut un ziar național pentru tine, dar a fost un fail, pentru că era printat și credeam că tinerii vor merge la chioșcuri ca să cumpere. Dar în anii 2005 - 2006 deja preferințele erau către informația online", povestește Tudor, în timpul unei conversații video pe Skype.

Deși a terminat Științe Administrative și Politice și are o licență în drept, cariera lui antreprenorială a fost în zona media. A relansat împreună cu mai mulți colegi Unimedia.info, cel mai important site de știri din Moldova, iar apoi a făcut un exit și e cofondator a două alte site-uri importante în țara de dincolo de Prut, Agora.md și Ea.md. De asemenea, e cofondator la o agenție de publicitate la Chișinău și are mici investiții într-un magazin online.

A vrut să investească și în imobiliare și a transformat un etaj dintr-o fostă fabrică de tractoare într-un spațiu modern, așa cum e la Google sau Facebook. Aici s-a lovit de o problemă care l-a inspirat să lucreze la Fagura, primul fintech din cariera lui: împrumuturile bancare. "Dacă există o problemă, înseamnă că avem și o oportunitate", spune Tudor. Crede că faptul că e un outsider al sistemului bancar e un avantaj, pentru că poate gândi outside the box. Și o spune cu încredere: adună cei mai buni oameni de tehnologie și finanțe din România și Republica Moldova.

Cum va funcționa Fagura?

În România nu ai voie să faci peer to peer lending. Mai simplu spus, e vorba de împrumuturi către o persoană fizică finanțate din banii altor persoane fizice. De la oameni la oameni, doar intermediați de o instituție financiară. Fagura s-a înregistrat deja în Estonia pentru a scăpa de aceste limitări.

Cum ajungi să te împrumuți de la Fagura? Îți faci un cont pe site, trimiți datele despre tine, declarativ. E vorba de un scurt istoric de credit (răspunzi la întrebarea "Ce istorie creditară ai?"cu excelent, bun, rău sau nu cunosc. În funcție de acestea vei obține o dobândă estimativă. De asemenea, va trebui să legi un cont bancar de platformă. Acesta va folosi pentru ca Fagura să verifice automat, fără intervenție umană, veniturile tale.

"După ce verificăm veniturile persoanei, alte informații relevante, dăm un scor și atribuim un anumit grad de risc. Cei care se califică vor obține o dobândă individuală pentru fiecare împrumut în parte", spune Tudor.

Dacă cererea ta de credit a fost acceptată, atunci urmează pasul al doilea, adică trimiterea cererii către investitori, cei care vin cu bani în platformă. "Investitorii vor avea un dashboard cu diferite împrumuturi cerute, filtre pe baza cărora să le găsească pe cele dorite. După ce a ales un împrumut, poate face această investiție. Se va putea investi doar 400 - 500 de lei într-un singur credit. Suma pe care o ai tu în platformă o împarți la mai multe împrumuturi, pentru a avea un portofoliu diversificat", explică Tudor Darie.

Ulterior, dacă suma e colectată, banii sunt virați în contul împrumutatului. Apoi lucrurile sunt simple, ca la orice împrumut. Dai în fiecare lună banii înapoi. "Dacă ai o întârziere mai mare de două luni, transmitem către agențiile de colectare", explică Darie.

Foto - Dima Iacovlev

Potrivit lui Tudor Darie, avantajul față de o bancă e că Fagura verifică veniturile reale ale persoanei, pentru că se leagă la contul bancar. "La bancă poți să vii cu un certificat de salariu pe care contabilul poate să picteze orice. Noi vom verifica informația în timp real, vom vedea veniturile din ultimele luni. În Republica Moldova ne putem conecta direct la Fisc, dar vom documenta să vedem dacă putem face asta și în România", spune Darie.

Plafonul maxim de împrumut va fi de 25.000 de lei, care va fi și plafonul inițial maxim și pentru investitori. Așadar, ai putea să îți împarți suma aceasta între minimum 50 de împrumuturi.

Scoringul va fi 100% automatizat de către platformă și va fi pe bază de calcul matematic și inteligență artificială. "Vom analiza pe viitor și activitatea din social media", explică fondatorul Fagura. E un trend de care am mai auzit și care aduce aminte de serialul Black Mirror sau de ceea ce fac chiar astăzi chinezii, care au un sistem bancar și financiar foarte modern. În etapa de lansare vor fi 10 indicatori pentru scoring, dar se va ajunge la sute de indicatori în viitor, e optimist fondatorul fintech-ului moldovenesc.

De la o platformă de împrumuturi la o bancă

Planul pe termen lung pentru Fagura e să devină o bancă în adevăratul sens al cuvântului. E miza oricărui fintech de pe piață, de altfel. "Viziunea noastră e ca oamenii să-și gestoneze viața financiară online", spune Tudor. Cu toate acestea, cum se vor lupta pe o piață cu bănci, dar și cu IFN-uri?

"Va fi mult mai simplu să depui o solicitare de împrumut pe Fagura.com față de sectorul bancar și va fi exclusiv online. Elementul de diferențiere față de IFN-uri e la capitolul dobânzi. La simplitate vom fi egali, dar nu vei avea dobânzi de sute sau mii de procente", explică antreprenorul moldovean.

Avantajele financiare există și pentru investitori. "Dacă te duci la bancă să faci un depozit vei avea 1-2% dobândă anuală. La Fagura vei avea 9-10% anual", spune Tudor. Cum vor face bani investitorii, dar și platforma?

În principiu, împrumuturile vor avea dobânzi între 9% și 40%. Mai sus nu se vor duce. Dacă există un grad prea mare de risc, vor fi refuzate.

"Fagura va avea 2% taxă de deservire pe care o vom lua atunci când împrumutul se rambursează.", spune Tudor. Acest procent va fi împărțit de-a lungul lunilor de plată a creditului. Potrivit fondatorului Fagura, investitorii pot ajunge la 9% profit net, luând în calcul și împrumuturile compromise. "În Republica Moldova, rata de împrumuturi compromise este de 3-4%, în România de 6-7%, iar generația Milennials e chiar mai bună la rambursare".

Viitorul băncilor fără bani

Cum ar fi un viitor în care banca să nu aibă niciun ban stocat? Nu e departe. Pentru că Uber e cel mai mare serviciu de transport și nu are nici măcar o mașină. AirBnB e cel mai mare lanț hotelier și nu are nici măcar o cameră proprie. Așa că și fintech-urile s-ar putea să aibă finanțări, dar să nu dețină bani. Acesta este cazul platformelor de p2p lending.

L-am întrebat pe Tudor dacă vor investi și ei ca platformă, pentru a atrage oamenii să împrumute sau pentru a completa acolo unde investitorii nu sunt suficienți. "Suntem un marketplace. Platforma nu vrea să fie împrumutat sau investitor. Vrem ca apetitul investitorului să fie corelat cu nevoia împrumutatului", explică Tudor. Spune că dacă nu vor fi destui investitori la împrumuturi îi vor atrage prin marketing. Pe viitor nu spune nu la ideea ca băncile să investească și ele în împrumuturile platformei.

Momentan dacă intri pe Fagura.com nu poți să iei un împrumut. Platforma tehnică e gata în proporție de 60-70%, dar acum urmează partea legislativă. Fagura a înregistrat firma în Estonia și urmează să trimită o notificare autorităților române și moldovene pe baza căreia orice instituție financiară din UE poate face operațiuni în alte state.

Dar poți primi mai multe informații despre Fagura dacă intri pe site și-ți lași datele. Poate vei avea nevoie de împrumuturi sau poate vrei să investești. Și, nota bene, banii intermediați de platformă nu vor fi în conturile comune. Astfel, dacă Fagura dă faliment, de exemplu, toți banii sunt returnați către investitori. Când se vor lansa vor avea un site desktop, accesibil și de pe mobil, ulterior urmând a fi construită și aplicația.

Împrumutații vor fi din Republica Moldova și România (un pas neașteptat pentru Tudor, pentru că inițial voia să fie doar o platformă în Moldova, dar a primit numeroase cereri de înregistrare de aici, așa că a zis să facă o dublă lansare), dar investitorii pot fi din orice țară, Tudor spunând că este o oportunitate bună și pentru românii plecați la muncă în străinătate, dacă vor să-și pună banii în investiții mai sigure.

Când va fi online? Tudor Darie anticipă că în șase luni dacă lucrurile vor merge foarte bine din punct de vedere legal.