Oana Coșman
Însă tehnologia ne permite acum să lărgim spectrul lucrurilor pe care le putem împărți, modul în care o facem și cel în care putem beneficia din punct de vedere financiar. Ne apropiem, oare de finalul proprietății în orașul viitorului? Și cum ne poate ajuta economia colaborativă să ne punem la un loc resursele?
După cum precizează Dan Crișfaluși, Senior Manager, Advisory Services, EY România, nu vom vorbi despre finalul proprietății în orașele viitorului, ci despre o altă formă de proprietate.
Din punctul său de vedere, având în vedere faptul că tendința este ca oamenii să lucreze remote, pe proiecte, și să nu mai fie atrași de un loc de muncă la care trebuie să meargă cinci zile pe săptămână, nu vor mai avea un motiv pentru a fi proprietari.
Plată pentru acces nu achiziții
”Te vei putea duce în orașul care îți oferă lucrurile de care ai nevoie”, spune expertul EY, fie că vorbim despre parcuri, un sistem de transport în comun mai bun, diverse facilități. Va fi posibil să lucrezi de oriunde îți dorești, cât timp dorești.
Ideea sa este împărtășită și de Călin Fusu, fondator Neogen Capital. ”Cel puțin nu prea mai are sens să ai în proprietate lucrurile scumpe: e mai flexibil și eficient să plătești pentru acces la ele”, afirmă Fusu.
În acest context, ce sens ar mai avea clădirile de birouri? De ce nu am putea ține și orele de la școală de la distanță?
”Va fi un impact în cascadă”, afirmă Dan Crișfaluși referindu-se la modul în care s-ar putea transforma comportamentul de consum bazat pe economia colaborativă. Vorbim de o schimbare prin care va trebui să ne obișnuim la nivel sociologic cu faptul că vom munci de acasă, că vom petrece mai mult timp împreună. Pe cât de pozitiv e acest lucru, el vine cu o presiune suplimentară, ceea ce va duce la transformări inclusiv de ordin psihologic.
Ce este economia colaborativă
Economia colaborativă este un sistem socio-economic clădit pe conceptul folosirii în comun a resurselor fizice și umane. Ea cuprinde crearea, producerea, distribuția, comerțul și consumul de bunuri și servicii de către persoane și organizații, în mod comun.
Termenul a fost făcut cunoscut la nivel global de startup-uri din domeniul transporturilor, ridehailing-ului și turismului, acestea demonstrând cu succes beneficiile acestui concept. De ce să iei mașina personală când poți să deschizi telefonul să comanzi una? De ce să te duci la hotel, atunci când poți să închiriezi un apartament superb de la o altă persoană fizică oriunde în lume?
La nivelul lui 2017, Parlamentul European publica un raport prin care anunța faptul că unu din șase europeni a folosit o platformă de colaborare.
”Companiile mari trebuie să se adapteze la acest lucru, dar fără startup-uri nu cred că am putea vorbi despre digital shared economies. Companiile mari, în ultima sută de ani, au mers pe ideea de proprietate”, spunea într-un interviu de acum doi ani April Rinne, liderul Grupului de Lucru pentru Economia Colaborativă în cadrul World Economic Forum, grup de lucru care analizează efectele și evoluțiile noilor modele economice aduse de epoca digitală.
Împărţirea, şi nu deţinerea unui bun, scăderea costurilor şi o mai bună perspectivă în ceea ce priveşte mediul înconjurător, precum şi dezvoltarea comunităţilor - acestea sunt cele trei principii care ar trebui să stea la baza economiei colaborative, precizează April Rinne.
Principiile economiei colaborative
Conceptul economiei colaborative are o serie de principii de bază, cum ar fi acela că valoarea nefolosită este valoare pierdută, deșeurile pot fi folosite ca materie primă, acces și nu propritate, informație transparentă și liberă, sau faptul că densitatea urbană favorizează colaborarea.
Să luăm cazul transportului personal. O mașină costă, de exemplu, 10.000 de euro. O folosești dimineața și seara pentru a veni la serviciu. La nivel de timp, asta înseamnă în cel mai rău caz 3 ore pe zi. 21 de ore mașina stă degeaba. E nefolosită și fiecare zi înseamnă că-și pierde valoarea. Dacă vei dori să o vinzi, va costa mult mai puțin.
Plecând de la unul dintre principiile acestui sistem economic, utilizarea mai eficientă a resurselor disponibile, economia colaborativă reprezintă o modalitate extrem de bună pentru reducerea poluării și a cheltuielilor.
Din punctul de vedere al lui April Rinne, utilizarea resurselor în comun ne ajută să folosim lucrurile mai bine, prin monetizarea resurselor pe care le avem și care nu sunt utilizate în mod eficient.
”În esență, la mașini, este un grad de 96% de folosire ineficientă. Tot așa, în medie, o persoană are de 3 ori mai multe haine în șifonier decât consideră că are, haine care stau nepurtate”, afirmă April Rinne.
Din punct de vedere al descentralizării, expertul World Economic Forum este de părere că azi, grație noilor tehnologii, avem acces la un întreg univers de resurse pe care le putem pune la un loc spre a fi mai bine folosite de cei din jur.
”Producția, consumul, deținerea și chiar puterea sunt descentralizate acum, într-un anumit grad. Ca și companie ai putea să te întrebi ce vei face atunci când clienții nu vor mai avea nevoie de tine”, mai spune Rinne.
În opinia sa, un alt punct important al conceptului de sharing economy este cel al relațiilor dintre persoane. ”Pentru că suntem adepții proprietăților și ai consumerismului, ne construim orașele pentru a fi prietenoase cu mașinile, nu cu oamenii, casele noastre sunt pline de lucruri pe care nu le folosim și nu vrem să ne cunoaștem vecinii pentru că locuințele noastre sunt pline de lucruri pe care ni le dorim și le achiziționăm. Izolarea, pierderea comunităților sunt câteva dintre efecte”, afirmă April Rinne.
Din punctul ei de vedere, economia colaborativă nu vine cu o rezolvare magică la toate aceste probleme, însă atinge punctul central al problemei: aduce oamenii la loc într-o relație.
”Are efecte în aproape toate aspectele vieții noastre. Pe lângă modul în care ne facem cumpărăturile, afectează modul în care lucrăm, în care călătorim, cum și ce mâncăm, cum învățăm, cum ne cheltuim sau ne investim banii sau cum relaționăm cu oamenii din comunitate”, menționează April Rinne.
Impactul automobilelor partajate
Referitor la transport, e momentul să menționăm faptul că, potrivit unui studiu realizat în luna aprilie 2019 la nivel local de Coaliția pentru economie digitală (formată de Clever și de alte aplicații de ridesharing din România), soluțiile de mobilitate care implică autovehiculele partajate vor avea un rol important în transportul urban, fiind principalul generator al unei scăderi totale de 28% a parcului auto.
Potrivit aceluiași studiu, se estimează că numărul de vehicule private conduse personal se va reduce până la 50% din totalul parcului auto, până în 2030. Începând cu 2024, vehiculele autonome sunt prognozate să intre într-o proporție semnificativă în piață, crescând într-un ritm accelerat și reprezentând aproximativ 40% din parcul auto european total până în 2030.
Astfel, vehiculele autonome vor reprezenta peste jumătate (circa 12,5 milioane) din înmatriculările de mașini noi până în 2030.
Deși numărul de înmatriculări noi va crește de la aproximativ 18 milioane în 2017 la 25 milioane în 2030, acesta nu va contracara ieșirea din parc a vehiculelor vechi, trend generat de vehiculele partajate. Astfel, parcul total auto va scădea de la 283 la 203 milioane până în 2030 (aproximativ 28%).
”Platformele de mobilitate urbană reprezintă un model de economie colaborativă de succes care generează beneficii multiple pentru pasageri, șoferi, precum și pentru autoritățile centrale sau locale, comparativ cu modelele de economie tradițională care pot fi unidirecționale și care pot viza doar interesul și beneficiile unui grup restrâns de cetățeni”, ne spune Anca Gherle, Public Affairs Manager Clever.
În opinia sa, beneficiile acestui tip de economie colaborativă sunt reprezentate de locuri de muncă suplimentare, muncă flexibilă, creșterea și digitalizarea fiscalizării, descongestionarea traficului, optimizarea bugetului personal, creșterea gradului de mobilitate al cetățenilor, acces mai rapid și facil la transportul urban, printre altele.
Venituri și flexibilitate
Strict din punct de vedere al metodelor prin care șoferilor li se poate asigura un venit constant și o sigur într-o economie colaborativă, Anca Gherle precizează faptul că platforma Clever poate fi văzută ca o oportunitate de suplimentare a veniturilor, un loc de muncă flexibil sau un job full time.
”În momentul de față, vorbim de peste 30.000 de parteneri din România pentru care aceste platforme creează locuri de muncă fiscalizate, precum și oportunități de muncă pentru tinerii între 21-25 de ani care reprezintă un segment defavorizat. Rolul nostru este de a garanta un venit constant și o siguranță a șoferilor prin creșterea și menținerea constantă a cererii pe platformă, astfel încât transportatorii să beneficieze de cât mai multe curse care să le ofere mai multă libertate financiară”, menționează reprezentantul Clever.
Anca Gherle adaugă faptul că, fiecare șofer poate beneficia de bonusuri de activitate (până la 8.000 lei pe lună), de bonus pentru reclamă prin colantarea cu materialele Clever (1.200 lei/lună) și bonusuri pentru recomandarea unor șoferi noi (350 lei). Astfel, la un calcul rapid, acest lucru rezultă în câștiguri extra de aproape de 10.000 lei pe lângă bani încasați pentru curse pentru șoferii care aleg să facă din Clever un job full time.
”Flexibilitatea programului de muncă pe care o oferă un astfel de job, aduce și oportunitatea de a avea mai multe activități pe lângă condus. Majoritatea șoferilor au un job stabil și lucrează câte 10-12 ore pe săptămână pentru a realiza venituri extra de 1.600-2.500 lei/săptămână”, spune reprezentantul Clever.
”Este o unealtă de economic empowerment: ajută oamenii să câștige bani în moduri în care înainte nu era posibil. Nu existau aceste metode de a avea venit. Ideea e acum că legislatorii trebuie să creeze cadrul legal în care aceste companii să se dezvolte și să poată oferi oamenilor noi posibilități de a câștiga venituri”, afirmă April Rinne referindu-se la beneficiile pe care le aduce economia colaborativă.
Potențialul
Dacă în urmă cu cinci ani, valoarea la nivel mondial a economiei colaborative era de 15 miliarde dolari, în vreme ce sectorul tradițional de închirieri avea o valoare de 240 miliarde dolari, specialiștii PwC calculează faptul că valoarea segmentului de sharing economy va fi de 335 miliarde dolari. Sau poate chiar mai mult, dacă luăm în considerare faptul că guvernul din China se laudă cu faptul că acest segment deja are o valoare la 700 de miliarde de dolari în această țară (însă ei definesc acest concept în modul în care țările vestice se referă la economia digitală).
În 11 ani de existență, Airbnb are mai multe camere în portofoliu decât toate lanțurile hoteliere la un loc, deși nu deține niciun metru pătrat de proprietate. ”Oricum te-ai uita la aceste date, este clar că economiile locale primesc un avânt considerabil. Ideea de bază este aceea ca noi să împărțim bunuri care sut deja în jurul nostru, în comunitățile în care trăim”, menționează Rinne.
Dan Crișfaluși, specialistul EY precizează faptul că, pe viitor, conceptul de crowdsourcing va fi prezent în orice aspect al vieții noastre, iar prin ideea de gig economy, am putea deveni toți atât antreprenori cât și investitori sau prestatori de servicii.
Antreprenor, prestator de servicii și investitor
”Am putea să ne imaginăm un viitor în care crowdsourcing-ul nu este doar o excepție și în care fiecare cetățean poate băga 1 euro, 10 euro, mai mulți euro în orice și-și poate lansa orice proiect. În monedele virtuale s-au făcut niște elemente de tokenizare. Adică poți să împarți orice în fragmente foarte mici. De exemplu, mie îmi vine o idee și vreau să fac un complex imobiliar și încep să dau metrul pătrat în clădirea mea în tokeni de 1 euro sau într-o altă monedă. Într-un an, în două luni, nu contează cât, vând toți tokenii de acolo și pot să mă apuc să construiesc. Sau, putem presupune că nu a existat car sharing până acum și îmi vine mie ideea. Din nou, tokenizez ideea asta și ofer micro-acțiuni”, afirmă reprezentantul EY.
Ce este interesant în acest sistem? ”Nu doar că orice va avea acces la orice și eu voi fi acționar la 1.000 de idei”, completează el.
”Schimbările vor veni mult mai rapid decât credem sau ne imaginăm. Va trebui să ne educăm copiii pentru a fi deschiși la aceste schimbări pentru că ei vor fi principalii beneficiari ai acestei economii colaborative. Acea economie se va adapta foarte repede. Firmele clasice vor reuși să se adapteze la asta? Greu”, spune Crisfalusi.
În opinia sa, însă, nu trebuie să inventezi ceva nou, trebuie doar să optimizezi astfel încât să oferi un nou mod de utilizare a unei idei, a unei resurse. ”Exemplul cel mai bun este cel al trackboard-ului. Înainte să fie mausul era acesta. A venit Steve Jobs și pac, a făcut bila mai mică, a mutat butoanele deasupra și gata, a făcut mouse-ul. A inventat ceva nou? Nu. Doar a schimbat o idee, iar acum peste 1 miliard de mauși sunt click-uiți în clipa asta”, mai spune acesta.
Crișfaluși este convins că în economia colaborativă a următorilor ani volatilitatea firmelor va fi mai mare, vor exista companii mari care se vor adapta, dar și altele care vor dispărea pentru că modul în care oferă un produs sau serviciu va deveni învechit. ”Eu am mașină și sunt atașat emoțional de ea. Nepoții mei poate nu vor avea mașină, și se vor duce să o închirieze pentru o oră, sau cât timp au nevoie de ea. Pentru ei va fi ceva firesc”, concluzionează el.
”Partea bună a economiei colaborative este că e foarte flexibilă și conectată la cerere, deci metoda pare să fie ”cât mai multe oferte de muncă colaborativă, ca oamenii să poata avea de unde alege”, prețul muncii este cel care se va ajusta, nu neaparat și cantitatea, pentru că mereu avem nevoie de ajutorul celor din jur”, spune și Călin Fusu, fondator Neogen Capital, unul dintre partenerii investiționali ai programului de accelerare Commons Accel, recent lansat la nivel local, care se concentrează, printre altele, pe verticala SDG (Sustainable Development Goals).
Din punctul său de vedere, oportunitatea pentru investitori este de a construi și de a ajuta la construcția startup-urilor care să fie active pe segmentul economiilor colaborative, pentru că, în opinia sa, acest concept este încă la început și nu a penetrat toate domeniile unde poate ajunge.
