Vera Iurcu
Mai mulți lideri ai Fundației Romanian Business Leaders (RBL) au fost prezenți astăzi la o întâlnire cu presa, unde au discutat despre prima lună după OUG 114/2018, prin care statul a introdus suprataxarea băncilor, companiilor de telecomunicații și a celor din energie, și efectele economice ale acesteia asupra antreprenorilor și companiilor românești.
„Prin Ordonanța de urgentă care țintește zona de banking, taxa pe active este stabilită la o valoare foarte mare și ajustează în mod semnificativ profiturile pe care le generează băncile”, a spus Tiberiu Moisa, director general adjunct la Banca Transilvania.
„Chiar dacă la prima vedere nu este evidentă legătura dintre profiturile generate de bănci și modul în care societatea românească se dezvoltă, eu voi îndrăzni să fac această legătură astăzi. Foarte multă lume se gândește la IMM-uri ca la o masă compactă de companii, omogenă, în care activează sute de mii de firme, dar nu este deloc omogenă și nici pe departe compactă. Este foarte eterogenă, foarte diverificată. La bază, sunt foarte multe firme mici care nu au de partea lor nici cifre financiare, nu au acces foarte bun know-how. Accesul la finanțare nu este constant și este, în continuare, foarte modest în România”, a declarat Tiberiu Moisa.
Accesul la finanțare este dependent de profit și de capacitatea de dezvoltare a instituțiilor financiare. În momentul în care afectezi profitul, afectezi capacitatea de dezvoltare a acestor companii și, implicit, modul în care instituțiile financiare susțin economia și societatea românească.
IMM-urile, cele mai afectate de taxa pe lăcomie aplicată corporațiilor
Unul dintre reprezentanții mediului de afaceri prezent la conferință a fost Dragoș Petrescu, CEO Grupul City Grill, un jucător activ pe piața românească. El a vorbit despre impactul Ordonanței 114, dar și alte altora care sunt în pregătire, asupra planurilor companiilor și viitorului acestora.
„Taxa pe lăcomie a fost marketată ca fiind o acțiune împotriva lăcomiei companiilor, cu predilecție cele străine. Conform acestei acțiuni, din cauza lăcomiei companiilor, ele au profituri prea mari, iar statul a văzut necesitatea să impună un echilibru și să taxeze companiile suplimentar. Această marketare este una falsă. Mesajul nostru este foarte clar în această privință: în realitate, antreprenorii și companiile românești vor fi cele mai afectate”, afirmă Petrescu.
Companiile mari străine vor găsi mereu resurse la nivel internațional cu incidență locală și cumva ele vor supraviețui. Dar noi, IMM-urile, unde să mergem?
El spune că firmele românești își desfășoară activitatea în România și nu își permit să crească costurile până la limita la care activitatea lor să fie oprită. Deși Ordonanța 114 vizează bănci și industria energiei, de fapt, afectează în mod direct întreg mediul de afaceri românesc.
Potrivit lui, impactul asupra microîntreprinderilor românești se manifestă prin creșterea cheltuielilor de finanțare în mod direct și imediat, dar și în plan secundar, prin oprirea investițiilor. „Lipsa de predicitibilitate - când nu știi ce costuri vor veni în față, privind lucrul operațional cu băncile sau nu știi cât te va costa energia electrică sau gazele - pun în imposibilitatea de a te dezvolta și pun sub semnul întrebării continuarea activității. Este o presiune enormă la care suntem supuși”, afirmă Dragoș Petrescu.
Protecția consumatorului - efectul amenzilor mărite
Al doilea aspect pe care l-a abordat este modificarea legislației în direcția protecției consumatorului. Ordonanța care astăzi este în dezbatere la nivel guvernamental translatează amenzile de la un cuantum încadrat între 2000 și 100.000 de lei la procente din cifra de afaeri. „Această organizație, ANPC, care se presupune că protejează consumatorul, are rolul de a taxa greșelile, dar prin această intenție de a modifica legislația se pierde acest scop. Când mergi într-o companie și îi poți da o amendă 3-5% din cifra de afaceri pentru că nu a tradus corespunzător capacul sau ce gramaj au produsele în restaurant, duce la închiderea acelei companii, pentru că nu sunt multe care își permit să plătească 3-5% din cifra de afaceri. Astfel, nu mai avem scop de corecție, ci de a închide”, explică antreprenorul.
Prin urmare, mesajul mediului de business este că sunt foarte îngrjiorați de modul în care se iau aceste decizii. „Chiar dacă sunt necesare anumite schimbări legislative, trebuie să existe, în prealabil, consultarea mediului de afaceri și să fie purtat un dialog, astfel încât aceste schimbări să nu ducă la închiderea unei companii sau să afecteze capacitatea sa de dezvoltare”, a conchis Dragoș Petrescu.
