Vlad Andriescu
Primul efect va fi resimțit de la 1 ianuarie 2018 de cei peste 35.000 de angajați care pot pierde 3.000.000 euro lunar ca urmare a modificării legislației privind taxarea salariilor.
În plus, creșterea solidă de 15% a cifrei de afaceri din sector de anul acesta, precum și depășirea pragului de venituri de 4 miliarde de euro nu se mai pot repeta și în 2018, în condițiile actuale. Din păcate, modificările recente în plan fiscal forțează evaluări interne ale companiilor, indiferent de modelul de business sau dimensiunea companiei, care arată perspective de creștere în staționare sau chiar în scădere, sub presiunea dificultăților de recrutare și a creșterii costurilor cu forța de muncă.
Lipsa de predictibilitate în plan fiscal și măsurile contradictorii asumate la nivel guvernamental conduc către un prognostic general rezervat pentru evoluția industriei tech în 2018, iar perspectivele pe termen mediu și lung sunt serios afectate. De asemenea, modificările fiscale aplicabile într-un termen foarte scurt influențează negativ și oportunitățile de dezvoltare a industriei locale.
România nu trebuie să rămână doar cu un istoric de inteligență distribuită global, ci trebuie să își asume un viitor pe măsură. Sectorul tech are toate șansele să devină locomotiva economiei românești și să transforme România într-un centru de inovație și proprietate intelectuală la nivel european,
„În mijlocul revoluției digitale, România încearcă să capete o poziție fruntașă, confirmată în 2017 de câteva tranzacții importante pe plan internațional, precum achizițiile Vector Watch de către Fitbit și Clever Taxi de către mytaxi, dar și investițiile anunțate pentru UiPath și Bitdefender. Țara noastră are șansa de a multiplica astfel de povești de succes, dar nu o va putea face fără baze solide și predictibilitate”, spune Teodor Blidăruș, președintele ANIS.
Oportunitățile de creștere trebuie susținute și fructificate pe mai multe paliere pentru a fi obținute rezultate. Unele dintre acestea, precum politicile în zona de educație, se pot vedea pe termen lung. Începând de anul acesta, România a intrat în clubul țărilor dezvoltate, prin introducerea informaticii în curricula obligatorie pentru gimnaziu. Demersul de creștere al competențelor digitale trebuie continuat și la liceu, iar la nivel academic industria își dorește să sprijine un plan pe termen lung, care să aibă ca obiectiv creșterea numărului de studenți și absolvenți STEM, dar și conectarea cu specialitățile non-tehnice, pentru a avea o forță de muncă pregătită pentru cerințele din viitor ale pieței muncii.
“România nu trebuie să rămână doar cu un istoric de inteligență distribuită global, ci trebuie să își asume un viitor pe măsură. Sectorul tech are toate șansele să devină locomotiva economiei românești și să transforme România într-un centru de inovație și proprietate intelectuală la nivel european, chiar global. Tot ce trebuie este ca aceste șanse sa fie folosite la maximum și nu ignorate sau chiar irosite”, mai spune Teodor Blidăruș, președintele ANIS.
