Redacția Start-up.ro
Opinie semnată de Mădălina Neagu (partner) și Vlad Săndulescu (attorney at law), avocați specializați în corporate/M&A în cadrul Schoenherr și Asociații SCA
Proiectul propune o serie de amendamente, dintre care unele sunt binevenite, în timp ce altele ridică semne de întrebare cu privire la beneficiile reale pe care le aduc. Prezentăm în cele ce urmează principalele modificări legislative propuse și efectele lor anticipate.
- Cesiunea de părți sociale va opera mai rapid, conform Proiectului. Acesta elimină condiționarea transferului parților sociale către terți de procedura și termenul de opoziție de 30 de zile prevăzute în prezent de Legea Societăților. Astfel, operarea efectivă a transferului părților sociale către terți va putea fi realizat în orice termen stabilit în mod convențional de către părțile implicate în cesiune.
În prezent, producerea efectelor unei cesiuni de părți sociale către terți durează în realitate mai mult de 30 de zile (chiar și în situația lipsei unei opoziții), întrucât formalitățile la Registrul Comerțului se fac în două etape, iar termenul de 30 de zile curge de la publicarea în Monitorul Oficial al României a hotărârii asociaților societăților cu răspundere limitată („SRL‟) de aprobare a cesiunii, publicare care poate dura și câteva săptămâni. Așadar, perioada necesară pregătirii aprobărilor corporative aferente cesiunii, împreună cu durata publicării în Monitorul Oficial, plus cele 30 de zile, fac ca durata în care transmiterea unor părți sociale către terți operează să fie în realitate undeva la 60 de zile.
- Totodată, asociații unui SRL pot stabili reguli proprii cu privire la condițiile transferului părților sociale către terți. Astfel, asociații unui SRL vor putea decide prin actul constitutiv să deroge de la regula imperativă stabilită în prezent de Legea Societăților potrivit căreia transmiterea părților sociale către terți este permisă numai dacă a fost aprobată de asociații reprezentând cel puțin ¾ din capitalul social.
Considerăm că modificările de mai sus sunt binevenite, întrucât vin să rezolve problema lipsei de celeritate la cesiunea de părți sociale. În prezent, perioada de opoziție reprezintă în practică un element descurajator pentru mediul de business, mai ales având în vedere creșterea numărului și complexității tranzacțiilor care au loc în piața românească, obligativitatea respectării termenului de 30 de zile având ca efect întârzierea tranzacțiilor (în special, de exemplu, pe cele transfrontaliere, care implică îndeplinirea unor obligații în mod simultan și unde respectarea unei cronologii contractuale uniforme este esențială pentru încheierea mai rapidă și cu succes a tranzacțiilor respective).
- O altă modificare se referă la eliminarea pragului minim de 200 lei pentru capitalul social al unui SRL și a valorii nominale minime de 10 lei pentru o parte socială. De asemenea, potrivit Proiectului, nici vărsarea integrală a capitalului social al SRL odată cu constituirea capitalului social nu ar mai fi obligatorie.
Nu credem că implementarea acestei modificări ar aduce un beneficiu real legislației societăților. Deși este adevărat că, în realitate, capitalul social al unei societăți este o noțiune abstractă, nefiind o rezervă reală la dispoziția eventualilor creditori, ci doar un element în bilanțul societății care reflectă creanța asociaților/acționarilor față de societate, considerăm că legea ar trebui să stabilească totuși anumite praguri pentru capitalul social sau valoarea nominală a parților sociale în cazul unui SRL, așa cum o face și în cazul societăților pe acțiuni. Dacă inițiatorii Proiectului consideră că valoarea actuală de 200 lei și valoarea de 10 lei/parte socială impuse de Legea Societăților pentru SRL-uri nu sunt în linie cu evoluția economică a României, credem că ar fi mai utilă propunerea unor noi valori, care să reflecte contextul actual.
Proiectul a fost trimis către Guvern pentru obținerea unui punct de vedere. În funcție de analiza care va fi realizată de Guvern, precum și de punctele de vedere ale comisiilor parlamentare specializate, este foarte posibil ca proiectul de lege să sufere modificări până sa ajungă la o formă finală care să fie supusă votului în camerele Parlamentului. Totuși, este încurajator faptul că astfel de inițiative apar și credem că ele reprezintă un semn că legislativul României se uită mai atent la nevoile mediului de afaceri din România.
La pachet
De altfel, măsurile anunțate de Proiect nu reprezintă o acțiune izolată, ci fac parte dintr-un proces mai amplu de reformare a legislației societăților.
O serie de astfel de măsuri au fost introduse în acest sens la începutul acestei luni de Legea nr. 102/2020, care a modificat Legea Societăților prin eliminarea interdicției de a fi asociat unic în mai multe societăți cu răspundere limitată și, printre altele, prin reducerea numărului de documente cerute în legătură cu sediul social.
De asemenea, tot luna aceasta a intrat în vigoare Legea nr. 108/2020, care a adus câteva modificări Legii nr. 129/2019 pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului în ceea ce privește obligațiile societăților privind declararea beneficiarului real, modificări realizate tot în scopul degrevării birocratice a activității societăților românești, precum și a autorităților publice implicate.
Astfel, a fost introdusă o excepție suplimentară de la depunerea declarației privind beneficiarul real pentru persoanele juridice constituite doar din asociați persoane fizice, atunci când aceștia sunt singurii beneficiari reali și a fost eliminată obligația de depunere anuală a declarației în 15 zile de la depunerea situațiilor financiare.
Este de așteptat ca acest val de modificări să continue, având în vedere lista de măsuri propuse luna trecută de Ministerul Justiției și Oficiul Național al Registrului Comerțului pentru debirocratizarea formalităților aferente înființării sau funcționării societăților și înregistrărilor la ONRC.
