Acest articol este marcat în site-ul start-up.ro drept Opinie din simplul motiv că lucrurile exprimate mai jos vin din prisma unui utilizator de Internet experimentat, dar care nu este un expert în securitate cibernetică.


În luna noiembrie scriam despre o cercetare realizată de firma de securitate Bitdefender care arată că pe Facebook sau WhatsApp poți vedea diferite înșelătorii. Acestea apar ca o reclamă în fluxul de Facebook și promit accesul la investiții greu de refuzat.

Bunul simț și o soluție de securitate pe calculator sau mobil sunt cele mai importante metode de protejare, dar uneori nu sunt suficiente. Pentru că oamenii vor să dea click, nu se uită la detalii care pot să arate că o asemenea reclamă e falsă.

Așadar, dacă stai pe internet sau o persoană apropiată e pe internet și are nevoie, noi am făcut un ghid din experiența noastră. E în cuvinte simple. Pas cu pas. Ce vezi mai jos sunt exemple pe care le-am văzut în social media.

Pasul 1 - Îți apare o reclamă pe Facebook cu nume atractiv

În cazul acesta pagina se numește Cele mai bune investiții în 2024. Descrierea menționează o companie respectată, Enel. Ulterior se vorbește de o investiție de minimum 1.200 de lei și ai un profit garantat de 9.000 de lei.

Reclama are un video aparent real cu premierul Marcel Ciolacu și o știre prezentată la Pro TV de Andreea Esca.

Semnele că ai o înșelătorie aici

  • Nicio investiție nu garantează un profit garantat. Investițiile nu funcționează niciodată așa.
  • Profitul garantat, chiar și dacă treci de primul pas, e de 9.000 de lei, ceea ce înseamnă de 5 ori suma investită. Nicio investiție nu asigură un asemenea profit pe termen scurt. FNI sau Caritas promiteau aceleași lucruri în trecut.
  • Un amănunt mai specific - fontul de pe burtiera care impersonează Știrile PRO TV nu este cel de la televiziune.
  • Linkul. Aici e esențial. KYWAZOAWAA . LIVE nu e un link legitim. Nu e un site de știri oficial. Nu e un site de informare. Linkul acesta ar trebui să-ți dea de bănuit. Dacă ar exista asemenea investiții ai vedea site-uri bine făcute, cu nume clare care menționează compania sau care sună normal în română.

Ce faci aici? Nu dai click.

Pasul 2 - Ce poți vedea în comentarii?

În comentariile acestei postări din fluxul de Facebook vezi un flux de comentarii. Aici sunt șanse mari să fii păcălit. Conturile sunt false, mesajele bine scrise, au diacritice românești, conturile sunt românești. Dacă citești cu atenție vei semnalele îngrijorătoare.

Mesajele sunt în mare pozitive, vorbesc despre bani făcuți în 3 sau 6 luni. Din nou. Nimeni nu face bani așa rapid.

În comentarii vedem și persoane care par reale. De exemplu, doamna Tănase Adriana, al treilea comentariu, e tentată, chiar dacă nu crede. Comentariul nu e de la un real, dar vrea să arate autenticitate, adică oameni care sunt sceptici, dar tentați.

Dacă ne ducem mai jos în comentarii încep să apară comentariile reale. Unele periculoase, pentru că se cer detalii.

Pasul 2.5 - Te uiți la video

Aici e un element foarte periculos. Pentru că acest video este făcut cu inteligența artificială. Nici măcar nu e făcut foarte bine. Dar tehnologia permite să pui o voce ce imită o persoană reală, în cazul de față Andreea Esca sau Marcel Ciolacu. De asemenea, tehnologia permite să pară că buzele se mișcă în ritmul textului.

Cum îți dai seama de fals?

  • Calitatea videoclipului este foarte slabă
  • Dacă te uiți cu atenție buzele nu sunt sincronizate cu vocea
  • De ce ai vedea un video Știrile PRO TV care să trimită către Digi 24? Sunt concurenți.
  • Filmarea cu Marcel Ciolacu este de departe, tocmai pentru a da impresia de autenticitate.

Nu am urcat acest video înregistrat de mine pe canalul de YouTube al site-ului. Este nelistat pe canalul meu propriu de YouTube, îl poți vedea mai jos.

Pasul 3 - Ai dat click pe site

Ai face bine să nu o faci, sperăm că ai o soluție de securitate instalată. Dar dacă nu o faci, ai intrat pe un site. Totuși, ce e ciudat aici? El imită designul site-ului de știri Digi24.ro. E o copie fidelă.

Dar și aici sunt elemente care te fac să îți dai seama de fals.

  • Linkul - avem iar KYWAZOAWAA . LIVE. Dar site-ul arată ca Digi24. Deci niciun site legitim nu va avea acest link, mai ales că arată ca Digi24. Deci ar trebui să fii pe Digi24.ro dacă ar fi pe bune.
  • Avem logo-urile Hidroelectrica, Romgaz și Banca Transilvania, deși în Facebook scria de Enel. Deci deja e ciudat.
  • Titlul este scris la persoana I, aici e un element de detaliu mai fin. Niciun titlu nu va fi scris așa, pentru că pare că Digi24 îți oferă bani, nu Enel sau Banca Transilvania.
  • Dacă dai click pe orice link din site, inclusiv cele de sus, te vor retrimite tot pe KYWAZOAWAA și la această campanie. Dacă ai fi pe un site legitim ai avea și alte știri, nu?

Pasul 4 - Citești articolul

În articol ai numeroase lucruri care nu sună bine. Din nou, nimeni nu-ți dă bani degeaba. Nimeni nu îți va oferi un venit pasiv atât de bun.

Nu există să investești 1.200 de lei și să primești 9.000 de lei pe lună.

Pasul 4.5 Citești comentariile

Din păcate site-ul e făcut bine. Pare că are comentarii de la oameni reali. Dar te-ai gândit că dacă există o secțiune de comentarii, tu de ce nu poți lăsa un comentariu? Asta pentru că ea e falsă, cu poze false, cu nume false. Ca să-ți câștige încrederea.

Pasul 5 - Dai click pe linkurile din articol

Nu ar trebui să o faci, dar dacă o faci ajungi tot pe un link care nu sună bine. Ar trebui să fii pe Enel.ro, nu? Așa arată site-urile.

Ești în schimb tot pe KYWAZOAWAA.LIVE, de data aceasta într-o pagină care îți cere să introduci datele. Și oferta e limitată. Din nou, investițiile nu au termen limită așa de scurt, nu trebuie să o faci până pe 10 februarie cum zice formularul.

Acesta îți cere nume, prenume, email și telefon. Într-o altă parte a site-ului formularul face o greșeală. Data limită e 2023. O greșeală pe care o companie mare sau o firmă de investiții nu o va face.

Pasul 6 - Ce se întâmplă după?

Ei bine, vei fi cel mai probabil redirecționat spre o pagină unde ți se va cere să faci un transfer de bani. Nu am trecut mai departe de acest moment, dar aici e momentul critic pentru tine. Dai sau nu banii?

Nu îi da. Mai ales că probabil transferul îți va fi cerut nu într-un cont bancar obișnuit, ci printr-o metodă alternativă, un cont de PayPal sau chiar un cont de monedă virtuală, Bitcoin sau altele.

Nu este singurul exemplu. După ce am scris acest material simplu, 30 de minute mai târziu am primit o altă reclamă pe Facebook cu o promisiune de investiție la Hidroelectrica.

Voi mai da niște elemente ciudate care pot face o asemenea înșelătorie să fie recunoscută.

Niciun site nu va da numele investitorilor cu sume în mod public. Niciunul.

Niciun site de investiții nu va spune că mai sunt doar 14 locuri rămase pentru investiție.

Mărturiile așa-numiților investitori sunt cu poze de pe internet, dar citește cu atenție ce zic oamenii. Ei zic că au făcut bani într-o săptămână să plătească datorii, să meargă în călătorii sau să cumpere o mașină. Nimeni nu face bani într-o săptămână pentru așa ceva prin asemenea metode.

Resurse suplimentare ca să înțelegi mai multe

Nu ai cum să fii cu totul protejat. Ce e mai sus nu e din prisma unui specialist, ci din prisma unui om care stă pe internet și înțelege cum funcționează lucrurile. Până și persoanele cu experiență pot fi păcălite.

E mai mult un articol care vrea să arate câteva elemente la care să te uiți. Dacă înțelegi măcar 2-3 din ele, atunci poți să fii mai în siguranță, deși nu o 100%.

Un amănunt interesant din discuțiile pe care le-am avut mereu cu specialiști din securitate a fost să te gândești cum ar fi să vină la tine cineva pe stradă și să-ți propună asta. I-ai da 1.200 de lei pentru o promisiune? Dacă nu ai face-o, atunci de ce să o faci pe internet?

Vrei să faci investiții? Du-te pe site-urile băncilor din România, întreabă la ghișeu, întreabă un prieten mai priceput.

Am lăsat mai jos câteva resurse suplimentare de la companii și specialiști care te pot ajuta mai mult pe viitor.