Vlad Andriescu
Raportul arată că, în medie, startup-urile care au depus aceste două tipuri de drepturi de proprietate intelectuală (PI) în timpul etapelor inițiale sau de creștere au de până la 10,2 ori mai multe șanse să obțină finanțare.
În medie, 29% dintre startup-urile europene au înregistrat drepturi de proprietate intelectuală, cu diferențe importante între domenii. Biotehnologia este de departe sectorul cu cea mai mare prezență a drepturilor de proprietate intelectuală, aproape jumătate dintre startup-uri utilizând brevete sau mărci înregistrate.
România este una dintre țările în care se remarcă companiile nou înființate în domeniul biotehnologiei: 69% dintre acestea au solicitat un brevet european sau o marcă comercială. Urmează cele relaționate de sectorul guvernamental și militar, cu 50% dintre acestea aplicând pentru orice drept de proprietate intelectuală, iar pe locul al treilea se situează startup-urile din domeniul sănătății (38%).
La nivel european, după biotehnologie, sunt și alte domenii în care drepturile de proprietate intelectuală sunt utilizate intensiv, precum: știință și inginerie (cu 25% dintre utilizatori de brevete și 38% dintre utilizatori de mărci comerciale), sănătate (20% dintre utilizatori de brevete și 40% dintre utilizatori de mărci comerciale) și industria prelucrătoare (20% dintre utilizatori de brevete și 36% dintre utilizatori de mărci comerciale).
Deținerea dreptului de proprietate intelectuală în diferite țări
Există variații semnificative în ceea ce privește utilizarea drepturilor de proprietate intelectuală între țările europene. Finlanda și Franța au cel mai mare procent de startup-uri care au depus un dosar de proprietate intelectuală, respectiv 42%. România, pe de altă parte, arată o mare posibilitate de creștere în această privință, întrucât 21% din startup-urile sale au depus un dosar de drepturi de proprietate intelectuală, situându-se cu un punct sub media Uniunii Europene (29%).
În condițiile în care țara va înregistra o creștere de 12 ori mai mare a volumului de tranzacții cu capital de risc între 2017 și 2022, potrivit raportului HTW 2022 Romanian Venture Report, drepturile de proprietate intelectuală reprezintă o oportunitate de a profita de acest trend. Între timp, startup-urile cu sediul în Germania (40%), Austria (40%), Italia (39%), Norvegia (37%), Suedia (34%), Danemarca (34%), Elveția (32%) și Cehia (31%) solicită, în medie, mai multe drepturi de proprietate intelectuală.
Deținerea de brevete și mărci europene determină însă și un alt avantaj major, și anume o rată de obținere a finanțării în fază incipientă de peste cinci ori mai mare decât cea a drepturilor de proprietate intelectuală naționale (de 6,1 ori mai mare pentru mărci și de 5,3 ori pentru brevete).
Așa-numitele startup-uri "deep tech" se confruntă cu provocări deosebite atunci când dezvoltă tehnologii revoluționare, deoarece necesită investiții mari și termene de execuție lungi. Astfel de startup-uri pot beneficia în special de brevete și mărci comerciale pentru a atrage investitori "răbdători".
Președintele Oficiului European de Brevete, António Campinos, explică: "Startup-urile sunt catalizatori dinamici pentru inovare și creștere economică. Acestea dețin potențialul de a dezvolta noi soluții, care pot aborda cele mai presante provocări ale societății și pot oferi un viitor durabil. Prin urmare, trebuie să găsim modalități de a ne sprijini în continuare startup-urile. În acest an, OEB a făcut progrese importante prin introducerea brevetului unitar, dar acum noul nostru Observator privind brevetele și tehnologia (https://www.epo.org/en/about-us/observatory-patents-and-technology) va introduce un instrument inovator, EPO Deep Tech Finder, care va permite potențialilor investitori să identifice și să evalueze startup-urile cu tehnologii noi, promițătoare, de pionierat. Ne potrivim astfel ideile creative cu cei care dispun de resursele necesare pentru a alimenta motorul inovării - acest lucru ar putea fi un câștig pentru noi toți”.
Directorul executiv al Oficiului Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală, João Negrão, a declarat: "Activele non-fizice reprezintă marea majoritate a valorii unui business în prezent, iar drepturile formale de proprietate intelectuală, cum ar fi mărcile comerciale, nu sunt doar garanții juridice pentru investițiile în aceste active, ci și cheia pentru asigurarea finanțării și a colaborărilor. Acest lucru este deosebit de important pentru companiile inovatoare, nou-înființate, care, de obicei, au puține active în etapa inițială, în afară de capitalul intelectual. Studiul de astăzi arată că 27% dintre startup-urile analizate au solicitat o marcă comercială, mai mult decât orice alt drept de proprietate intelectuală. Acesta este motivul pentru care sprijinul pe care îl putem oferi este atât de important, nu numai pentru a face primul pas și a-și înregistra dreptul de proprietate intelectuală - și în acest sens, Fondul pentru IMM-uri al Comisiei Europene, implementat de EUIPO împreună cu oficiile naționale și regionale de proprietate intelectuală din UE, este relevant - ci și mai departe, prin inițiative precum evaluarea proprietății intelectuale și aplicarea scanării proprietății intelectuale. Cu toate acestea, constatăm că Europa este în urma altor regiuni ale lumii în ceea ce privește finanțarea startup-urilor și trebuie să ne intensificăm eforturile pentru a consolida proprietatea intelectuală ca instrument de acces la finanțare, creștere și dezvoltare durabilă pentru companiile din UE, în special pentru IMM-uri, astfel încât startup-urile inovatoare să poată prospera."
