Oana Coșman
”Orașul viitorul este orașul co-creat de către comunitate și administrațiile locale. Orașul smart este orașul concentrat pe oameni, cel care dă înapoi oamenilor orașul, așa că vorbim aici despre un mod de viață în a fi mobil prin oraș”, ne spune Liviu Stanciu, communication manager Alba Iulia Smart City, probabil cel mai cunoscut proiect de oraș inteligent din țara noastră.
Pietonii, prioritatea orașului inteligent
Mobilitatea urbană inteligentă (asigurarea unui transport sustenabil) este una dintre verticalele strategice de dezvoltare ale unui oraș inteligent. Vorbim aici de transport public și comercial eficient și nepoluant (autovehicule electrice), transport multimodal, gestionarea parcărilor, a traficului, infrastructură, logistică și planificare eficientă, și, nu în ultimul rând, despre utilizarea mijloacelor fizice – adică mers și biciclete.
Un oraș inteligent încurajează mersul pe jos, interacțiunile dintre oameni, crearea de zone pietonale, unde aceștia să poată avea acces rapid la toate resursele necesare.
Iar modele de orașe care au pus crearea unei vieți mai bune pentru locuitori, folosindu-se de ceea ce ne poate oferi tehnologia, fie din punct de vedere al transportului, fie al calității vieții și mediului vedem atât în Europa, cât și în State sau Asia.
La nivel local, de exemplu, autoritățile din Alba Iulia, sprijinite de companii private, au inițiat un proiect pilot de oraș inteligent.
Modele din întreaga lume
”Nu ne lăudăm cu absolut nimic, pentru ca încă nu avem o infrastructură pregătită pentru smart city, dar noi am încercat, am privit dincolo de neajunsurile unei tranziții de 30 ani în care nu am făcut altceva decât să spunem că „nu sunt bani”. Ei bine, de ceva vreme sunt. Scuzele clasice ale administrațiilor locale nu mai țin. Alba Iulia a atras peste 300 de milioane de euro în ultimii 15 ani. Însă cine vrea să rămână retrograd va plăti în viitor. Noi am testat tehnologia și am văzut ce se poate face”, declară Stanciu.
Și după cum spunea și reprezentantul proiectului Alba Iulia Smart City, sunt suficient de multe exemple la nivel global de soluții implementate pentru binele pietonilor.
De exemplu, în Hamburg autoritățile își doresc ca mersul pe jos și transportul cu ajutorul bicicletelor să devină principalele variante de mobilitate în oraș. Planul acestora este ca în următoarele două decenii să reducă numărul mașinilor, fie că sunt poluante sau nu, desenând spații doar pentru pietoni și bicicliști. Astfel, va exista o ”rețea verde” în care vor fi cuprinse spații în care oamenii se vor putea deplasa pe jos, iar până în 2035, așa cum este dorința autorităților germane, această rețea va cuprinde peste 40% din suprafața orașului.
În august 2017, autoritățile din San Francisco și-au făcut cunoscută intenția de a interzice mașinile și să adauge piste de biciclete pe o porțiune din Market Street, unul dintre cele mai aglomerate bulevarde din oraș. De altfel, se pare că este pus în mișcare un întreg plan pe 8 ani de zile (prima fază a proiectului a demarat în 2018), care va necesita o investiție în valoare de peste 600 de milioane de dolari pentru a transforma Market Street într-o zonă mult mai prietenoasă cu pietonii.
Tot în Statele Unite, de data aceasta pe coasta cealaltă, autoritățile din New York, unul dintre cele mai aglomerate orașe din lume, nu plănuiesc interzicerea mașinilor. Însă nu rămân indiferente la nevoile pietonilor, așa că amenajează tot mai multe zone destinate acestora. Sunt cunoscute cele din Times Square, Madison Square Park sau Herald Square, care au deja de ceva timp, porțiuni doar pentru traficul pietonal. Însă, mai puțin cunoscut este faptul că, timp de trei sâmbete, în fiecare august, are loc un eveniment anual denumit Summer Streets, în timpul căruia se închid traficului auto o serie de străzi care leagă Central Park de Brooklyn Bridge, acestea fiind ”inundate” de mii de pietoni.
În San Diego, autoritățile au instalat o serie de lumini stradale inteligente (până la mijlocul anului trecut, numărul acestora trecea de 3.000) care au scopul de a monitoriza zona din apropiere și să indice locurile de parcare goale, în cazul șoferilor, dar și să monitorizeze traficul pietonal, să le acorde acestora prioritate la trecerea străzii în perioadele de vârf, să reducă accidentele și să vegheze la siguranța pietonilor.
Nu în ultimul rând, autoritățile locale din Chengdu, China, au angajat o firmă de arhitectură din Chicago pentru a desena o nouă zonă rezidențială în oraș. Iar după cum și-au imaginat specialiștii, în această nouă zonă va fi mult mai simplu să mergi pe jos decât să folosești mașina, fiind nevoie de numai un sfert de oră pentru a ajunge în orice punct de interes din acest cartier.
Smart city, o inițiativă de lungă durată
După cum observăm, inițiative pentru transformarea orașelor pentru a acomoda pietonii există deja. Nu avem nevoie să așteptăm încă câțiva ani buni pentru a le vedea puse în practică.
"Facerea” unui smart city de pe un an pe altul e o utopie. Smart city e o evoluție continuă a oamenilor înspre a converti, a îmblânzi tehnologia pentru a acoperi nevoile orașului, ale comunității.
Siguranța pietonilor, o provocare de viitor
Unul dintre lucrurile care s-au schimbat în oraș în ultimii zeci de ani e siguranța pietonilor. Și deși vorbim de orașul viitorului, trebuie să ne întoarcem spre lucrurile care au fost bune în trecut.
De câte ori nu ați auzit un discurs de tipul “nu-mi las copilul singur afară pentru că mă tem de mașini”. Da, generația noastră juca fotbal pe mijlocul drumului, dar astăzi acel mijloc e blocat de mașini parcate, dar și de altele care duc oamenii spre sau de la muncă, ghidați poate pe străzile laterale de aplicațiile de navigație care încearcă pe cât posibil să găsească ruta cea mai rapidă.
Așadar, una dintre provocările viitorului e ca traficul să fie mai diversificat, să renunțăm la mașinile personale, să mergem mai mult pe jos, dar să fim și mai siguri. Statisticile sunt îngrijorătoare. În 2017, în Statele Unite au fost 6.000 de decese ale pietonilor, un număr record pentru ultimii 25 de ani.
În Marea Britanie există 20 de accidente în trafic care implică pietonii. Din acest motiv se vorbește de tehnologii precum senzorii de la trecerile de pietoni care schimbă culoarea semaforului în momentul în care simt greutate aplicată pe drum. Nici Japonia, o țară tehnologizată și plină de mașini nu stă mai bine. În 2016 au murit aproape 4.000 de persoane din cauza traficului.
Soluții smart prin senzori
În acest context, se caută soluții tehnologice pentru transformarea orașelor în soluții care să nu cauzeze atât de multă fricțiune între elementele sale. Soluțiile de Internet of Things ar putea ajuta pe viitor prin implementarea de numeroși senzori în orașe, alimentați de conexiunile 5G.
De exemplu, orașul Portland, statul Oregon, a anunțat anul trecut un prim pilot pentru instalarea a 200 de senzori care să monitorizeze în timp real mașinile și pietonii. Senzorii vor fi instalați pe stâlpii de iluminat și va ajuta inginerii care se ocupă de oraș să vadă care sunt zonele cele mai periculoase, unde se pot petrece accidente și unde șoferii amenință bunul mers al oamenilor. Astfel, pentru un oraș al viitorului mai sigur pentru oameni, cei din Portland vor să se ajute de inteligența artificială.
Dar mai avem un drum lung. Doar 10% din bugetele pentru dezvoltarea Smart City se duc în sisteme de management smart pentru traficul auto și cel pietonal.
Cu toate acestea, tehnologia nu aduce mereu lucrurile pozitive dacă nu e implementată cum trebuie. Dacă folosim astăzi Google Maps sau Waze suntem foarte mulțumiți pentru că reușim să ne strecurăm prin trafic mai rapid. Dar tehnologia nu este încă folosită pentru analizarea inteligentă a datelor, ci doar pentru beneficiul imediat al șoferilor. Uneori în dauna pietonilor.
În 2017, orașul Leonia din statul New Jersey a luat o decizie istorică. Municipalitatea a interzis accesul la orele de vârf pentru mașinile non-rezidenților. Motivul a fost că Waze ducea navetiștii fix prin Leonia și orașul cândva liniștit se transformase peste noapte într-un pasaj plin de noxe.
Exemplul din Leonia s-a extins și spre alte orașe din Statele Unite care au interzis accesul non-riveranilor pe anumite drumuri foarte frecventate de cei care foloseau aplicațiile de navigație.
Ce poate fi implementat în România
Revenind la exemplul Alba Iulia, la nivel de mobilitate pentru pietoni, reprezentantul proiectului precizează faptul că există, deocamdată, o singură trecere smart de pietoni (de exemplu, în cadrul proiectului Dubai Smart City, o astfel de trecere inteligentă de pietoni este activată de senzorii conectați între trotuar și semafoare. Totodată, informații privind numărul de pietoni care folosesc aceste treceri smart este contabilizat și se cunosc perioadele mai aglomerate, dându-se prioritate pietonilor).
Planul autorităților din Alba Iulia este ca, din 2020 să înceapă implementarea a două mari proiecte de mobilitate, o investiție de peste 30 de milioane de euro, în care se vor realiza benzi dedicate pentru autobuze și biciclete, stații de încărcare pentru biciclete smart, autobuze electrice, semaforizare inteligentă, treceri de pietoni inteligente.
”Nu sunt soluții Science Fiction”, precizează Liviu Stanciu despre proiectele de viitor din proiectul Alba Iulia Smart City. În scurt timp, am putea ajunge să vedem și la noi paviment ce produce energie prin călcarea lui de către trecători. Totodată, proiecte cu startup-uri românești care produc copaci solari, cu stații de încărcare telefoane, conectivitate WiFi și Bluetooth, sunt pe lista de priorități a orașelor smart de la noi.
”Vrem să instalăm câteva smart panels în oraș pentru a transmite în timp real informații diverse, de la calitatea aerului până la evenimente și anunțuri publice”, mai spune Liviu Stanciu.
