Alexandra Ciornei
Compania din Cluj-Napoca aduce în discuție dependența echipamentelor militare de infrastructuri externe de comunicații, în contextul unor restricții despre care reprezentanții OVES Enterprise spun că au afectat recent serviciile Starlink și Starshield în Ucraina.
Potrivit comunicatului transmis de reprezentanții OVES Enterprise, conexiunile unor drone au fost afectate la viteze de deplasare de peste aproximativ 160 km/h, perturbând operațiunile militare. Deși serviciile au fost ulterior restabilite, compania consideră că situația evidențiază riscurile dependenței de infrastructuri a căror disponibilitate poate fi influențată de decizii comerciale sau geopolitice.
„Cazul Starlink arată cât de vulnerabile pot deveni sistemele militare atunci când depind de infrastructuri asupra cărora nu au control. Vorbim despre tehnologii foarte performante, dar a căror disponibilitate poate fi limitată printr-o decizie luată la mii de kilometri de locul în care sunt utilizate. În cazul sistemelor militare, această dependență poate avea consecințe directe asupra executării misiunilor. De aceea, considerăm că următoarea etapă în dezvoltarea tehnologiilor de apărare este transferul capacității de analiză și decizie direct la bordul echipamentelor. Autonomia devine astfel o condiție esențială pentru continuitatea operațională”, a explicat Mihai Filip, CEO OVES Enterprise.
Cum navighează dronele când semnalele sunt compromise
Nemesis AI integrează patru componente: navigație în absența semnalelor GNSS, pilotaj autonom bazat pe inteligență artificială, analiza mediului înconjurător și corelarea datelor provenite de la senzori.
Pentru determinarea poziției, sistemul utilizează informații de la patru constelații de navigație prin satelit: GPS, GLONASS, Galileo și BeiDou. Potrivit companiei, Nemesis AI ia în calcul aproximativ 62 de sateliți și verifică integritatea semnalelor de circa 200 de ori pe secundă.
Verificările urmăresc identificarea bruiajului, a falsificării informațiilor de poziționare și a retransmiterii unor semnale care pot induce erori de navigație. Atunci când detectează semnale compromise, sistemul le exclude și continuă să folosească informațiile considerate valide. În paralel, inteligența artificială contribuie la recalcularea poziției și la verificarea traiectoriei vehiculului.
Dacă semnalele de navigație prin satelit devin complet indisponibile, tehnologia se bazează pe senzorii inerțiali și pe celelalte sisteme integrate la bord pentru a estima poziția și deplasarea vehiculului și pentru a susține pilotajul autonom, susține OVES Enterprise.
Deciziile sunt procesate direct la bord
Separat de navigația fără semnal GNSS, Nemesis AI permite procesarea locală a informațiilor, fără transmiterea permanentă a datelor către un server extern.
Potrivit companiei, sistemul ia deciziile necesare funcționării autonome în intervale de ordinul milisecundelor, pe baza parametrilor și a sarcinilor stabilite anterior.
În configurațiile care includ aceste capabilități, vehiculele își pot continua misiunile fără intervenție umană permanentă, inclusiv atunci când comunicațiile sunt întrerupte.
Tehnologia poate fi adaptată pentru drone aeriene, sisteme de interceptare, rachete, vehicule navale fără echipaj și platforme terestre, în funcție de caracteristicile și cerințele fiecărui echipament.
De la sisteme antidronă la platforme navale
Nemesis AI este utilizată în proiectele OVES Enterprise pentru interceptarea dronelor și în dezvoltarea SAHARA, sistemul de rachetă de croazieră autonomă al companiei.
Tehnologia este integrată și în sistemele terestre antidronă EAGLS, dezvoltate de compania americană MSI Defense Solutions și utilizate de armata SUA în Orientul Mijlociu.
În domeniul naval, parteneriatul strategic cu producătorul german STARK, anunțat în septembrie 2026, vizează integrarea Nemesis AI în platforme fără echipaj.
